Duminică 10 iunie, Preasfinţitul Părinte Sebastian a săvârşit Sfânta Liturghie la Paraclisul Episcopal, hirotonind diacon pe tânărul teolog George-Nicolae Geamănu şi preot pe Diac. Nicolae-Valentin Rotea, pe seama Parohiei Creţi, Protoieria Slatina II.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a arătat sensul desăvârşirii, ca vocaţie a omului în Ortodoxie, unde harul Sfântului Duh preschimbă firea noastră, făcându-ne asemenea lui Dumnezeu: „În sinaxarul Bisericii găsim mai multe categorii de creştini care şi-au sfinţit viaţa: apostoli, prooroci sau învăţători, mărturisitori, mucenici, ierarhi sau clerici în general, cuvioşi ş.a. Toţi aceştia, însă, s-ar putea să ni se pară prea îndepărtaţi de viaţa noastră cotidiană, a oamenilor de astăzi, iar sfinţenia lor o vocaţie prea străină de noi, prea specială sau prea rezervată doar anumitor persoane, în timp ce Dumnezeu ne spune foarte clar „că scris este: Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt” (1 Ptr. 1, 16). Şi când a zis „Fiţi sfinţi!”, nu S-a adresat doar ucenicilor Săi, sau doar celor care aveau să devină prooroci, mărturisitori, mucenici, ierarhi sau cuvioşi, ci S-a adresat tuturor, pentru că nu există o Biblie a acestor categorii de sfinţi şi alta a noastră, după cum nu există o Biblie a călugărilor şi alta a mirenilor.
Sfinţenia este o vocaţie a tuturor; pe toţi ne-a chemat Dumnezeu să ne sfinţim viaţa, indiferent de pregătirea intelectuală, de poziţia socială, ori de munca pe care o prestăm fiecare în societate. Toţi putem ajunge sfinţi dacă ne facem datoria, dacă ne luăm în serios rolul de creştini purtători ai Duhului lui Dumnezeu, şi cu rugăciune, cu postire, cu spovedanie, cu împărtăşanie şi cu pocăinţă ne sfinţim viaţa şi nu rămânem în păcatele noastre, ci ne ridicăm şi ne luptăm ca să ne curăţim şi să ne sfinţim. Numai aşa putem ajunge şi noi să fim exemple pentru ceilalţi, aşa cum au fost înaintaşii şi părinţii noştri pentru noi, cu viaţa lor deosebită”.
