Liturghie arhierească în Parohia Mihăeştii de Sus

Duminică, 2 martie, Preasfinţitul Episcop Sebastian, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Mihăeştii de Sus.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit pericopa evanghelică a Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai, arătând că postul nu înseamnă doar abţinerea de la anumite alimente − căci altfel ar fi doar dietă alimentară −, ci „el trebuie să fie deplin, adică să includă şi iertarea şi milostenia, ca expresii ale înfrânării şi jertfei. Dincolo de postul de mâncare cu care ne-am obişnuit şi pe care-l ţinem din copilărie, această evanghelie ne provoacă la postul desăvârşit, nu doar al stomacului, ci şi al minţii, al simţurilor, al voinţei, al faptelor şi al tentaţiilor păcătoase, adică al omului întreg.

În primul rând, postirea înseamnă iertarea celor de lângă noi. Iertarea cu care debutează evanghelia de astăzi vrea să ne arate că, dacă voim să postim cu adevărat, suntem cheamaţi mai întâi la îndreptare, la pocăinţă, la recuperare şi la reabilitare, fără de care nu există mântuire.

Ce vrea să spună Domnul când zice să ne ungem capetele şi să ne spălăm feţele atunci când postim? Înţelesul este următorul: ungerea capului înseamnă luminarea minţii cu darurile Duhului Sfânt, capul închipuind mintea, iar spălarea feţei înseamnă curăţirea „omului celui din afară”, simţurile noastre, omul trupesc. Iată cum Hristos ne atrage atenţia că postirea trebuie făcută şi cu mintea, cu raţiunea, dar şi cu simţurile noastre, cu care adeseori alunecăm spre păcat sau tentaţii păcătoase.

Evanghelia de astăzi ne cheamă şi la milostenie, ca remediu împotriva lăcomiei. Hristos ne spune: Nu vă adunaţi comori aici, pentru că dacă le veţi aduna aici, aici vor rămâne, şi odată cu acelea şi inima voastră lipită de ele”.