Duminică, 1 noiembrie a.c., PS Părinte Sebastian a slujit Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” şi „Sf. Martiri Brâncoveni” din Mun. Slatina.
În cuvântul său de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit Evanghelia a XXII-a după Rusalii, a Bogatului nemilostiv și săracul Lazăr: „evanghelia de astăzi este o mare dramă! Ea ne arată că se poate ajunge din fericirea aceasta pământească, atât cât este ea — pentru unii mai puţină, pentru alţii mai multă — în iad. Şi tragedia este cu atât mai mare cu cât starea de dincolo va fi definitivă şi veşnică. Până la Judecata Universală, rugăciunile Bisericii pentru cei morţi încă mai pot ajuta celor care au luptat câtuşi de puţin pentru mântuire, dar nu mai pot schimba substanţial starea celor care s-au dus cu totul nepregătiţi. Starea acestora din urmă, chiar dacă ne doare şi nu ne place să o auzim, este definitivă, căci, cred că fiecăruia dintre noi, omeneşte gândind, ne-ar fi plăcut ca Avraam să fi fost mai milostiv astăzi cu bogatul şi să nu-i respingă rugăminţile. Să-l fi lăsat, adică, pe Lazăr, să potolească fie şi pentru o clipă chinurile aceluia şi să-i fi îngăduit să meargă pe pământ ca să „trezească” pe mulţi prin relatarea chinurilor bogatului.
Niciuna, însă, dintre rugăminţile bogatului, nu au mai putut fi ascultate. De ce? Întâi, pentru că iadul este veşnic şi definitiv. Iar al doilea, pentru că nimeni nu ne poate ajuta dacă nu vom înţelege că trebuie să ne ajutăm singuri. Pot să vină toate persoanele din Rai aici pe pământ!… Toţi sfinţii să vină şi să ne „sâcâie” cu mărturiile lor din lumea cealaltă — ne încredinţează evanghelia de astăzi — dacă nu vom asculta de cuvântul proorocilor, al învăţătorilor, al lui Hristos (noul Moise) şi al Evangheliei Sale, dacă nu vom înţelege că mântuirea ţine de noi şi nu vine din afară, la nimic nu foloseşte”.
