În zilele de 6-7 iulie 2010, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Dintre hotărârile luate menţionăm:

- Proclamarea anului 2011 ca Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română cu scopul întăririi şi promovării valorilor familiei creştine;

- Aprobarea Programului social şi pastoral în vremuri de criză economică propus de Patriarhia Română cu scopul ajutorării familiilor de vârstnici cu pensii mici, a familiilor sărace cu mulţi copii, dar cu venituri mici şi a bolnavilor săraci. Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, mănăstire, protopopiat şi centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfăşurate şi prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, îmbrăcăminte, alte produse de strictă necesitate şi bani cu scopul ajutorării categoriilor sociale defavorizate;

- Aprobarea unor măsuri de sprijinire a familiilor preoţilor din parohiile sărace prin constituirea de fonduri pastorale eparhiale alimentate prin contribuţii de solidaritate;

- Sfântul Sinod a hotărât să adreseze un apel la dialog frăţesc Bisericii Române Unită cu Roma (Greco-Catolică) pentru o mărturie creştină comună în societatea românească contemporană din ce în ce mai secularizată cu speranţa creării unui climat de încredere şi respect reciproc între cele două Biserici româneşti. În acest context, ierarhii Sfântului Sinod şi-au dat acordul de principiu pentru o posibilă invitaţie a Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI-lea în România. În acest sens, Patriarhia Română va evalua timpul invitaţiei în consultare cu alţi factori implicaţi.

În cadrul şedinţei sinodale a fost prezentat stadiul demersurilor pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. La finalul şedinţei, ierarhii Sfântului Sinod au participat la ceremonia de premiere a câştigătorilor concursului de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului, care a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Cu acest prilej, a fost lansat oficial site-ulwww.catedralaneamului.ro, dedicat Catedralei Mântuirii Neamului, realizat de centrul de presă Basilica în colaborare cu sectorul Monumente şi Construcţii bisericeşti şi cu sprijinul Serviciului IT ale Patriarhiei Române.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Sursa: Basilica.ro

În acest sens, în sprijinul celor loviţi de inundaţii, Episcopia noastră şi Prefectura Judeţului Olt face un apel către toţi agenţii economici, instituţiile publice, preoţi şi credincioşi, să participe la strângerea de ajutoare, constând în:

- alimente neperisabile;

- medicamente;

- materiale de construcţii;

- obiecte de igienă personală;

- produse agricole (furaje, cereale);

- produse electrocasnice.

Preacucernicii Părinţi vor da citire acestui mesaj şi în bisericile pe care le păstoresc, îndrumându-i pe credincioşi ca bunurile materiale disponibile să fie depuse la sediile primăriilor, respectiv Instituţia Prefectului (pentru Mun. Slatina).

Dumnezeu să aibă milă de noi şi să mângâie pe cei aflaţi în suferinţă!

BIROUL DE PRESĂ

]]> http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/07/05/colecta-pentru-persoanele-afectate-de-inundatiile-din-moldova/feed/ 0 http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/07/05/sfantul-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-se-reuneste-in-sedinta-de-lucru-la-resedinta-patriarhala-6-7-iulie-2010/ http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/07/05/sfantul-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-se-reuneste-in-sedinta-de-lucru-la-resedinta-patriarhala-6-7-iulie-2010/#comments Mon, 05 Jul 2010 14:10:14 +0000 admin http://www.episcopiaslatinei.ro/?p=4243 COMUNICAT DE PRESĂ

În zilele de 6-7 iulie 2010, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, va avea loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul şedinţei, Patriarhia Română va propune membrilor Sfântului Sinod spre analiză în vederea aprobării un proiect de program pastoral şi social în vreme de criză economică. Programul prevede ajutorarea familiilor de vârstnici cu pensii mici, a familiilor sărace cu mulţi copii, dar cu venituri mici, precum şi a bolnavilor săraci şi urmează să se deruleze la nivel de parohie, mănăstire, protopopiat şi centre eparhiale prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, îmbrăcăminte, alte produse de strictă necesitate şi bani.

Miercuri, 7 iulie 2010, ora 13.00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, în prezenţa ierarhilor Sfântului Sinod şi a altor invitaţi, va avea loc premierea câştigătorilor concursului de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului, organizat de către Patriarhia Română. Cu acest prilej, va fi lansat oficial site-ul www.catedralaneamului.ro, realizat de centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române în colaborare cu sectorul Monumente şi Construcţii bisericeşti şi cu sprijinul Serviciului IT ale Patriarhiei Române.

sursa: Basilica

]]> http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/07/05/sfantul-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-se-reuneste-in-sedinta-de-lucru-la-resedinta-patriarhala-6-7-iulie-2010/feed/ 0 http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/03/29/hristos-a-inviat-%e2%88%92-%e2%80%9ebogatia%e2%80%9d-noastra-intr-o-lume-din-ce-in-ce-mai-%e2%80%9esaraca%e2%80%9d-pastorala-la-invierea-domnului/ http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/03/29/hristos-a-inviat-%e2%88%92-%e2%80%9ebogatia%e2%80%9d-noastra-intr-o-lume-din-ce-in-ce-mai-%e2%80%9esaraca%e2%80%9d-pastorala-la-invierea-domnului/#comments Mon, 29 Mar 2010 11:01:26 +0000 admin http://www.episcopiaslatinei.ro/?p=3702 HRISTOS A ÎNVIAT − „BOGĂŢIA” NOASTRĂ ÎNTR-O LUME DIN CE ÎN CE MAI „SĂRACĂ”

PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI

† S E B A S T I A N,

cu darul lui Dumnezeu Episcop al Slatinei şi Romanaţilor,

Iubitului nostru cler şi popor har, pace şi milă de la Dumnezeu,

Tatăl nostru,

iar de la Noi arhiereşti binecuvântări!

Preacucernici şi Preacuvioşi Părinţi,

Preacuvioase Maici,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Într-o lume care ştia prea puţine despre El pentru a-L putea cunoaşte, acum aproape două mii de ani Hristos Dumnezeu a înviat! Într-un imperiu, ca cel Roman, preocupat mai mult de cucerirea pământului decât de Împărăţia Cerurilor, Hristos Împăratul lumii a Înviat! Într-o societate, ca cea iudaică, ce buchisea prea mult litera, pentru a putea înţelege „duhul” lui Mesia, Hristos Învăţătorul Legii celei noi a înviat! El pe cei mai mulţi dintre oameni i-a surprins, pe unii i-a „deranjat” cu învăţătura Sa şi, din păcate, prea puţini au fost aceia care s-au lăsat convinşi de dumnezeirea Lui în vremea în care a trăit pe pământ.

Moartea pe care i-au hotărât-o iudeii şi i-au proclamat-o romanii se dorea a pune capăt pentru totdeauna unui Adevăr ce părea a fi indiferent celor mai mulţi, periculos unora (adică romanilor) şi incomod altora (respectiv iudeilor). Numai că Dumnezeu S-a „încăpăţânat” să învieze şi să rămână viu, trecând cu vederea nesăbuinţa celor ce L-au nesocotit, iertând pe cei ce L-au condamnat la moarte şi chemând la pocăinţă pe cei ce s-au grăbit să „scape” prea repede de El.

Aşadar, Hristos a înviat, reuşind să atragă atenţia celor nepăsători, a înviat şi a cucerit pe cuceritori, a înviat şi a preschimbat sufletele întunecate de ură ale călăilor Lui. Aceasta a făcut Domnul într-o lume cu mult mai înapoiată, mai simplă şi mai săracă decât cea de astăzi.

Dreptmăritori creştini,

Hristos a înviat acum aproape două mii de ani într-o lume în care scrisul şi cititul − atât de comune şi de banale astăzi − erau socotite un mare lux, rezervat doar câtorva „aleşi”; a înviat într-o societate constituită în bună parte din sclavi şi stăpâni de sclavi; a înviat într-o lume în care deplasarea dintr-un loc în altul se făcea cu multă greutate şi cu mijloace de transport rudimentare, care astăzi aproape că au şi dispărut; a înviat într-o lume în care foametea decima masiv populaţiile, iar oamenii erau seceraţi adeseori de ciumă din cauza deselor războaie şi lupte dintre ei.

Era o lume care petrecea în cea mai mare parte în simplitate şi în crudă sărăcie, şi căreia Hristos i-a adus speranţă şi mângâiere, fericind tocmai ceea ce era suferinţă şi nefericire: „Fericiţi voi cei săraci… Fericiţi voi care flămânziţi… Fericiţi cei ce plângeţi acum… Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urâ pe voi şi vă vor izgoni dintre ei şi vă vor batjocori…” (Lc. 6, 20-22).

Nici în veacurile următoare lumea nu a dus-o mai bine şi, în pofida progresului şi descoperirilor ştiinţifice de tot felul, oamenii nu au scăpat de suferinţă şi de sărăcie. Şi iată că nici astăzi, cu toate că societatea a evoluat atât de mult şi a devenit mai bogată materialiceşte, foarte mulţi semeni de-ai noştri se consideră în continuare săraci, punându-şi serioase probleme existenţiale şi plângându-se de lipsuri de tot felul.

Iubiţi fii sufleteşti,

Trebuie să înţelegem un lucru: Fără a proclama obligatorie sărăcia materială, Domnul a preferat-o, totuşi, în detrimentul bogăţiei pe care a considerat-o totdeauna cel puţin periculoasă: „bogăţia de ar curge, nu vă lipiţi inima de ea” (Ps. 61, 10). Aproape toţi bogaţii din Sfânta Scriptură sunt personaje nefaste, bogăţia apărând mai în toate cazurile ca piedică în calea mântuirii, iar nu ca mijloc de a-şi agonisi cineva Împărăţia Cerurilor. Ea generează mai degrabă sărăcie spirituală, însingurare şi îndepărtare de cele sfinte, decât pace sufletească, omenie şi apropiere de Dumnezeu. Câţi bogaţi nu sunt nefericiţi, pentru că nu s-au îmbogăţit şi spiritual? Câţi nu au sfârşit în crudă singurătate, tocmai pentru că bogăţiile nu pot înlocui dragostea şi prietenia celor dragi? Câţi nu se simt săraci şi abandonaţi, în pofida faptului că s-au înconjurat de nenumărate bogăţii? Adevărata „bogăţie” a noastră este Hristos, Cel care a fericit pe cei săraci, dar credincioşi, cinstiţi şi buni, ca fiind mai lucizi, mai „liberi” şi mai dispuşi să-I slujească. El ne-a învăţat să ne mulţumim cu puţin, arătându-ne că pentru cel lacom nicio bogăţie nu este de ajuns, iar pentru cel care nu s-a îmbogăţit în Dumnezeu de prisos sunt toate celelalte bogăţii (Lc. 12, 21).

De aceea, la o zi ca aceasta, când Domnul ne-a umplut sufletele de bucuria Învierii Sale, iar sărăciei noastre pământeşti i-a suprapus „îmbogăţirea” cu viaţa de veci ce izvorăşte din Sfântă Învierea Sa, nu trebuie să ne considerăm mai „săraci” decât înaintaşii noştri care, deşi au petrecut în mult mai multe lipsuri decât noi, au ştiut să ducă, totuşi, o viaţă mult mai liniştită şi mai împăcată cu ei înşişi şi cu Dumnezeu.

Să ne bucurăm de ceea ce avem şi să acceptăm vremurile aşa cum sunt, „pentru că de Dumnezeu sunt rânduite” (Rom. 13, 1). Să căutăm mai mult „Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga nouă” (Mt. 6, 33). Să căutăm a ne îmbogăţi mai mult sufleteşte şi atunci sărăcia noastră se va preface în nespusă „bogăţie”. Nu suntem noi mai săraci decât părinţii ori bunicii noştri, ci doar mai pretenţioşi şi mai doritori de a trăi mai bine. Şi, fără a susţine că nu avem dreptul la a spera mai mult, trebuie să învăţăm că adevărata „bogăţie” rămâne totuşi Hristos Dumnezeu Cel înviat, Care poate da vieţii noastre adevăratul ei sens, poate preface oricând lacrimile noastre în bucurie, iar cele de lipsă ale noastre să le plinească.

Să petrecem Paştele cu bucurie, bucurându-ne de „bogăţia” noastră − Hristos, Care „bogat fiind, pentru noi a sărăcit, ca noi cu sărăcia Lui să ne îmbogăţim!” (2 Cor. 8, 9).

Să petrecem Paştele cu Hristos, Care ne poate scăpa astfel de „sărăcie” şi poate preface moartea noastră în viaţă şi în nespusă bogăţie spirituală!

Hristos a înviat!

Al vostru către Domnul rugător,

† SEBASTIAN

EPISCOPUL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

Sfinţirea Marelui Mir reprezintă manifestarea vizibilă a sinodalităţii unei Biserici Autocefale Ortodoxe şi responsabilitatea ei pastorală deplină.

Marele Mir se pregăteşte şi se sfinţeşte în momentul în care cantitatea de mir existentă se apropie de epuizare în funcţie de cerinţele lucrării pastoral-misionare a Bisericii. Marele Mir se prepară din următoarele ingrediente: ulei de măsline de cea mai bună calitate, vin alb şi multe mirodenii şi aromate care simbolizează darurile Duhului Sfânt. După sfinţire Marele Mir se numeşte SFÂNTUL ŞI MARELE MIR. El va fi folosit pentru Taina Mirungerii (după Botez), sfinţirea, resfinţirea bisericilor şi sfinţirea Antimiselor.

Pentru prepararea Marelui Mir de anul acesta, uleiul de măsline a fost oferit în dar de către Episcopia Ortodoxă Română a Italiei şi Mitropolia de Corint (Grecia), iar vinul de către Arhiepiscopia Tomisului. Cele cincisprezece plante aromate şi cea mai mare parte din cele treizeci de uleiuri esenţiale necesare au fost procurate din străinătate, respectiv din Egipt, Iordania, Siria, Franţa, Bulgaria, Spania şi de la Ierusalim, cu sprijinul financiar al eparhiilor ortodoxe române din ţară şi străinătate. Celelalte uleiuri esenţiale au fost dăruite Patriarhiei Române de Părintele arhimandrit prof. dr. QAIS SADIQ din Patriarhia Antiohiei, care a studiat teologia în România şi vizitează periodic credincioşii ortodocşi arabi din ţara noastră.

Datorită importanţei pe care Sfântul şi Marele Mir o are în Biserică şi în viaţa credincioşilor, acesta se păstrează la loc de cinste în Sfântul Altar şi se foloseşte, cu toată evlavia cuvenită, doar atunci când este cazul.

După sfinţirea Marelui Mir de anul acesta, fiecare eparhie din cuprinsul Patriarhiei Române va primi o cantitate de cinci litri de Sfânt şi Mare Mir într-o amforă de inox, confecţionată special în Grecia. O parte din această cantitate se va păstra la fiecare Catedrală eparhială pentru sfinţirea Antimiselor, târnosirea şi resfinţirea bisericilor, iar altă parte va fi distribuită parohiilor din eparhie pentru săvârşirea Tainei Mirungerii.

Pentru prima dată Biserica Ortodoxă Română a sfinţit Marele Mir în Joia Mare (25 martie) din anul 1882. Sfinţirea s-a făcut de către Mitropolitul primat Calinic Miclescu şi ierarhii Sfântului Sinod la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, cu trei ani înainte de recunoaşterea de către Patriarhia Ecumenică a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885).

După ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (1925), Marele Mir a fost sfinţit pentru prima oară de patriarhul Miron Cristea şi membrii Sfântului Sinod la 1 aprilie 1926. Până în prezent, în Biserica Ortodoxă Română, Marele Mir a fost sfinţit de 20 de ori (1882, 1894, 1906, 1921, 1936, 1934, 1942, 1950, 1955, 1958, 1965, 1968, 1973, 1978, 1983, 1988, 1993, 1996, 2002, 2007).

Sfinţirea Marelui Mir de anul acesta, pentru a douzecişiuna oară în Biserica Ortodoxă Română, se înscrie în seria manifestărilor din 2010, proclamat de către Sfântul Sinod ca Anul omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti.

sursa: Basilica

Consiliul Eparhial este organism executiv al Episcopiei, având în competenţă diverse probleme bisericeşti din cuprinsul Eparhiei. El este compus din nouă membri (trei clerici şi şase mireni).

În cadrul şedinţei, membrii Consiliului au luat act de calendarul desfăşurării alegerilor membrilor clerici şi mireni în Adunarea Eparhială, aprobând în acest sens cele zece circumscripţii electorale cu centrele corespunzătoare, precum şi preşedinţii acestora. Data alegerii membrilor va fi 15 aprilie, centrele de votare fiind următoarele:

Protoieria Slatina I (3 colegii electorale)

1. Profa, biserica parohială – preşedinte Pr. Constantin Nicolae
2. Negreni, Parohia Negreni 2 – preşedinte Pr. Gheorghe Odă
3. Slatina, biserica “Sfânta Treime” – preşedinte Pr. Protoiereu Marian Mazilu

Protoieria Slatina II (3 colegii electorale)

1. Valea lui Alb, biserica parohială – preşedinte Pr. Pompiliu Bălcescu
2. Balş, Parohia “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” – preşedinte Pr. Constantin Armăşelu
3. Slatina, Catedrala “Sf. Gheorghe – Ionaşcu” – preşedinte Pr. Protoiereu Nicolae Nicolăescu

Protoieria Caracal (2 colegii electorale)

1. Drăgăneşti, Parohia Drăgăneştii de Jos – preşedinte Pr. Gheorghe Lală
2. Caracal, Parohia “Sf. Nicolae” – preşedinte Pr. Protoiereu Marin Răducan

Protoieria Corabia (2 colegii electorale)

1. Cilieni, biserica parohială  – preşedinte Pr. Petre Dicu
2. Corabia, Parohia “Sfânta Treime” – preşedinte Pr. Protoiereu Radu Voinea

Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei în format PDF

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

către tot clerul şi poporul (1) preaiubit şi bine-credincios din cuprinsul Patriarhiei Române, Har, milă şi pace de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Iisus Hristos, Domnul nostru (2), iar de la noi, arhiereşti binecuvântări!

Iubiţii noştri fii sufleteşti,

Slavă, cinste şi mulţumire (3) se cuvine să aducem Preasfintei Treimi pentru toate binefacerile Sale, cele arătate şi cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă (4), şi pentru toată bucuria cu care ne bucurăm de voi (5) , iubiţii noştri fii duhovniceşti, pentru statornicia şi credinţa voastră (6) ortodoxă, de care ţinându-vă cu tărie, vă veţi mântui (7).

Ştiţi cu toţii că înaintea Sfintelor Paşti ne pregătim mai intens, prin rugăciune şi post. Câte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi (8) au postit Moise şi Ilie, în Legea Veche, înainte de a se întâlni cu Dumnezeu în munte. A postit şi Domnul nostru Iisus Hristos atunci când pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat (9), învăţându-ne că răul din lume şi uneltirile diavolului nu pot fi biruite decât numai prin rugăciune şi prin post (10). Cât de ruşinat ar fi diavolul şi cât de bună ar fi lumea, dacă oamenii ar lua aminte la aceste cuvinte! De aceea, şi noi, cu toţii, să ne rugăm şi să postim cu râvnă în această perioadă a Postului Mare! Numai aşa ne vom bucura de întâlnirea cu Domnul în noaptea sfântă a Învierii şi numai aşa vom contribui la îndreptarea lumii, începând cu noi înşine.

Şi pentru că mai ales acum, în Post, ne adunăm în număr mare la biserică, s-a luat obiceiul ca în fiecare duminică să prăznuim ceva deosebit. Astăzi cinstim sfintele icoane şi pe cei ce au suferit pentru ele în secolele al VIII-lea – al IX-lea, atunci când o prigoană de nedescris s-a dezlănţuit împotriva lor. Duminica viitoare vom lăuda pe isihaşti; ei au apărat în secolele al XI-lea – al XIV-lea învăţătura ortodoxă despre rugăciune, singura care ne linişteşte (în greacă isihia înseamnă liniştire), unindu-ne cu Dumnezeu. La mijlocul Postului ne vom închina Sfintei Cruci; ea ne aminteşte de Jertfa Domnului şi ne învaţă că nu prin iubire de sine, ci prin jertfire de sine biruim păcatul şi moartea. Numai acolo unde este Crucea este şi Învierea! Fără de Cruce nu este mântuire! La urmă, vom învăţa din două pilde diferite cum să ne sfinţim viaţa: să fim drepţi şi fără de prihană, ca Sf. Ioan Scărarul, sau să ne pocăim sincer şi fierbinte, dacă am păcătuit, ca Sf. Maria Egipteanca, a cărei viaţă o vom auzi la denia Canonului Mare.

Drept-măritori creştini,

Aşadar, astăzi, cinstim sfintele icoane. Ce înseamnă icoană? În Sfânta Scriptură citim că, la facerea omului, Dumnezeu S-a sfătuit şi a zis: Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră… Şi l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său (11), adică după icoana Sa, pentru că icoană înseamnă chip, imagine, iar icoana (chipul) lui Dumnezeu după care l-a făcut pe om este modul Lui de a fi: Unul în fiinţă, dar Treime de Persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în comuniune deplină de iubire şi de viaţă. Această icoană – a Sfintei Treimi – nu poate fi înţeleasă cu mintea, nici descrisă sau reprezentată; omul însuşi era menit să o arate prin viaţa lui, ca într-o oglindă, în măsura unirii şi a asemănării sale treptate cu Dumnezeu.

Ce s-a ales însă de icoana Treimii în om, în urma păcatului, ştim cu toţii, din nefericire: în loc de unitate, permanentă dezbinare; în locul mulţimii de persoane în comuniune, indivizi egoişti, luptând fiecare pentru interesul său. Izgonirea omului din rai, pe care am plâns-o duminica trecută, nu era atât pedeapsa lui Dumnezeu, cât propria alegere a omului de a se îndepărta de Icoana sa, de a nu mai oglindi Treimea, înjosindu-se până la traiul necuvântătoarelor, cum zice Psalmistul: Omul, în cinste fiind, nu a priceput, alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor(12). Aşa înţelegem de ce Dumnezeu a interzis, în Legea Veche, orice imagine şi icoană (chip), căci mintea strâmbă a omului şi viaţa lui păcătoasă nu-L puteau oglindi şi imagina drept pe Dumnezeu.

Dar Dumnezeu, în iubirea Lui, a căutat în tot felul restaurarea omului; şi a trimis pe Însuşi Fiul Său Cel Unul-Născut (13), Domnul nostru Iisus Hristos, Care este icoanas-au bucurat (15): magii, păstorii, drepţii şi proorocii (16), Ioan Botezătorul şi Maica Domnului. Iar Apostolii, întâlnindu-L – cum am citit astăzi în Evanghelie (17) -, nu s-au mai putut abţine să strige de bucurie: Vino şi vezi! Vino şi vezi chipul blând şi smerit (18) al Domnului, Icoana desăvârşită a omului! Cum să nu ne bucurăm şi noi, văzând chipul Său curat, spre care tânjim cu toţii? Lui I-am cântat astăzi: Preacuratului Tău chip – adică: Preacuratei Tale icoane – ne închinăm, Bunule… (19). Tatălui, cum spune Apostolul Pavel (14). El a restaurat în Sine pe om, unit deplin cu Dumnezeu. La vederea Lui, toţi oamenii buni

„Cine nu are icoane se îndepărtează de sfinţenia vieţii“

Însă, precum ştim, nu toţi s-au bucurat de Iisus. Unii au căutat să-L ucidă de mic, alţii L-au răstignit fiindcă îi încurca sau L-au prigonit. În veacurile al VIII-lea – al IX-lea au fost unii care voiau cu sălbăticie să-I distrugă icoana, ei prigonind şi omorând mulţi credincioşi, mai ales călugări. Dar s-au stins ca fumul (20) odată cu Sinodul al VII-lea Ecumenic (787) şi cu marea adunare de la Constantinopol din 11 martie 843, prima duminică din Post, când s-a proclamat definitiv învăţătura despre icoană şi ortodoxie ( a credinţei), în general. De atunci, prăznuim şi noi această Duminică a Ortodoxiei, purtând sfintele icoane în procesiune, iar în anumite locuri citindu-se şi actul solemn de la 843 (Sinodiconul Ortodoxiei), care laudă pe Sfinţii mărturisitori şi anatemizează ereticii.

Cei ce – „creştini“ numindu-se – mai luptă astăzi împotriva icoanelor, fie dispreţuindu-le, fie ignorându-le, dovedesc că nu cred în Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ci trăiesc după omul cel vechi (21), ca şi când Hristos nu a venit şi nu L-au văzut, deci nu-I urmează Lui. Ei dispreţuiesc şi pe Sfinţi şi pe Maica Domnului, care L-au cinstit pe Hristos şi L-au primit în ei, sfinţindu-se în Duhul Sfânt (22), Cel ce de-a pururi rămâne în ei (23), reprezentat prin aureola Sfinţilor, fără de care nicio icoană nu se pictează. Cine nu are icoane se îndepărtează de toţi aceştia şi de sfinţenia vieţii! Noi însă să cinstim cu evlavie sfintele icoane, închinându-ne nu lemnului şi materiei, ci lui Hristos Însuşi şi Sfinţilor care-L poartă în ei pe veci. Astfel ne umplem şi noi de Duhul Sfânt şi ne sfinţim în comuniune cu ei.

Dar mai este o icoană în primejdie: icoana lui Iisus, pe care o avem în noi, fiecare, de la Botez… Împotriva acestei icoane se dă azi o luptă mai vrăjmaşă ca odinioară împotriva sfintelor icoane (24). Să nu o stricăm, aşadar, ca iconoclaştii cei din vechime, ci să o îngrijim cu lua- re-aminte, asemănându-ne sfinţilor, cu ajutorul Sfântului Duh, Care sălăşluieşte în noi (25). Căci cinstirea icoanelor trebuie să concorde cu viaţa noastră în Hristos. Icoanele însele, prin „perspectiva inversă“ în care sunt zugrăvite, ne cer socoteală. Priviţi cu atenţie chipurile Mântuitorului, Maicii Domnului şi Sfinţilor din icoane şi obiectele din ele: Evanghelia, clădirile cetăţii Ierusalimului… Liniile lor, în loc să ducă spre orizont, ca în tablourile obişnuite, vin către cel ce le priveşte, ca şi cum te-ar întreba: icoana Mea din tine, cum o cinsteşti? Vino şi vezi icoana Mea şi o oglindeşte în tine!

Iubiţi fraţi şi surori în Hristos Domnul,

Acum două duminici, am auzit că şi Judecata de Apoi a lui Dumnezeu va fi tot ca o icoană, Care, uitându-ne la ea – adică la Hristos -, va face să se oglindească în noi, fără ocoliş, măsura în care L-am cinstit în noi şi în semenii noştri. Căci pe cât Îl iubim pe Hristos din noi, pe atât Îl vedem şi în semenii noştri cei zidiţi după chipul lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă porunca să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, pe care Zaheu vameşul a înţele- s-o atât de bine, împărţindu-şi pe jumătate averea cu săracii şi auzind cuvântul: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia (27). Şi, vai, câţi săraci nu ne înconjoară astăzi? Şi câte chipuri stricate de păcat şi de patimi, de prăpădul actual al drogurilor şi al prostituţiei, al necredinţei şi al indiferentismului, chipuri care aşteaptă o mână de ajutor ca să se întoarcă acasă, la Tatăl nostru, precum Fiul risipitor!

De aceea, am luat şi noi obiceiul ca, în această duminică, în care cinstim sfintele icoane, să organizăm o colectă la nivelul întregii Patriarhii, în sprijinul icoanei din sufletul semenilor noştri celor mai lipsiţi, ea fiind deschisă şi duminica viitoare, pentru cei ce nu aţi ştiut şi nu sunteţi pregătiţi astăzi. Fondul Central Misionar, care se adună astfel, ajută an de an eparhiile Bisericii noastre şi aşezămintele ei de binefacere să împlinească cele mai arzătoare trebuinţe de adăpost, de hrană şi îmbrăcăminte (28), de îngrijire a celor bătrâni sau a copiilor abandonaţi, a celor bolnavi sau suferinzi (persoane cu handicap), de cercetare a celor închişi sau robiţi de patimi, de sprijinire a parohiilor sărace sau a eparhiilor din străinătate, care se străduiesc din răsputeri să răspundă nevoilor fraţilor noştri răspândiţi în lume.

Darul acesta arată, deopotrivă, comuniunea dintre noi – prisosul unora împlineşte lipsa celorlalţi, ca să fie potrivire (29) – şi credinţa noastră autentică în Hristos, Care ne porunceşte: Să vă iubiţi unii pe alţii; întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei(30). El Însuşi ne-a iubit cel dintâi (31) şi S-a dat pe Sine pentru noi şi ne împarte la fiecare Liturghie ce are mai scump şi bun: preacuratul Trup şi Sânge, de care noi toţi avem nevoie, ca nişte săraci cu duhul (32) ce suntem, precum zice: dacă nu veţi mânca Trupul Meu şi nu veţi bea Sângele Meu, nu veţi avea viaţă în voi (33). Să ne asemănăm, dar, lui Hristos! Să împărţim şi noi celor săraci şi nevoiaşi, prin colecta aceasta a Bisericii. Şi oriunde vedem un semen de-al nostru în nevoie, să-l ajutăm după posibilităţi, ca pe chipul-icoana lui Dumnezeu.

Iar de chipul lui Hristos din noi înşine să avem tot atâta grijă, mai ales în acest Post, curăţindu-l prin Spovedanie şi hrănindu-l cu Sfânta Împărtăşanie. Astfel făcând, ne vom umple şi noi de bucuria tainică a Apostolilor şi vom mărturisi împreună cu ei: Vino şi vezi icoana lui Hristos, dorirea ta! Vino şi vezi chipul Său din tine, darul cel mai preţios! Vino şi vezi pe Hristos din semeni, datoria ta! Iar la Înviere, vom completa: Vino şi vezi cerurile deschizându-se şi pe om iarăşi în Rai! Vino şi vezi pe Maica Domnului şi pe toţi Sfinţii care ne cheamă cu dulcele glas: Veniţi de luaţi lumină! Lumina lui Hristos să ne lumineze tuturor (34) viaţa!

Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (35)

Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

† DANIEL,

Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan

Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu

Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

† Bartolomeu

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

† Irineu

Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

† Nicolae

Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului

† Petru

Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

† Iosif

Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale şi Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale

† Serafim

Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Nifon

Mitropolit onorific, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh patriarhal

† Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Andrei

Arhiepiscopul Albei Iulia

† Gherasim

Arhiepiscopul Râmnicului

† Eftimie

Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† Epifanie

Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Calinic

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Casian

Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei

Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae

Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi

† Justinian

Arhiepiscop onorific, Episcopul ortodox român al Maramureşului şi Sătmarului

† Ioan

Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Corneliu

Episcopul Huşilor

† Lucian

Episcopul Caransebeşului

† Sofronie

Episcopul ortodox român al Oradiei

† Nicodim

Episcopul Severinului şi Strehaiei

† Vincenţiu

Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Galaction

Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie

Episcopul Giurgiului

† Sebastian

Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion

Episcopul Tulcii

† Petroniu

Episcopul Sălajului

† Gurie

Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Daniil

Episcop-locţiitor (administrator) al Ungariei

† Siluan

Episcopul ortodox român al Episcopiei Daciei Felix

† Siluan

Episcopul ortodox român al Italiei

† Timotei

Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie

Episcopul ortodox român al Europei de Nord

† Mihail

Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande

† Ciprian Câmpineanul

Episcop-vicar patriarhal

† Varlaam Ploieşteanul

Episcop-vicar patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† Calinic Botoşăneanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Andrei Făgărăşeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Irineu Bistriţeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Vasile Someşeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† Emilian Lovişteanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Ioachim Băcăuanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

† Marc Nemţeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Braşoveanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Ioan Casian de Vicina

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi

† Iustin Sigheteanul

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

Note:

1 – Din Ectenia mare de la Liturghie

2 – 1 Tim 1,2; 2 Tim 1,2; 2 In 3

3 – Apoc 4,9; 7,12

4 – Din Rugăciunea euharistică a Sf. Ioan Gură de Aur

5 – 1 Tes 3,9

6 – 2 Tes 1,4

7 – 1 Tim 4,15-16; 2 Tes 2,15; Ef 6,10-17

8 – Ieş 34,28; 3 Reg 19,8

9 – Din Crezul ortodox (Simbolul credinţei)

10 – Mc 9,29

11 – Fc 1,26-27

12 – Ps 48,13,21

13 – Gal 4,4; In 3,16

14 – 2 Cor 4,4; Col 1,15, reluat în Rugăciunea euharistică a Sf. Vasile cel Mare

15 – Mt 2,10; Lc 2,10

16 – In 8,56; Mt 13,17

17 – In 1,43-51; pentru 1,46 vezi Apoc. 6

18 – Mt 11,29

19 – Din Troparul Duminicii Ortodoxiei

20 – Ps 67,3

21 – Ef 4,22; Col 3,9

22 – Rom 15,16

23 – In 14,17

24 – Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX, ed. Teognost, Cluj-Napoca 2002, p. 57

25 – 2 Tim 1,14

26 – Mt 19,19; Lv 19,18

27 – Lc 19,1-10

28 – 1 Tim 6,8

29 – 2 Cor 8,13-14

30 – In 13,34-35; 2 In 5,3

31 – I In 4,19

32 – Mt 5,3

33 – In 6,53

34 – Din Liturghia Darurilor înainte-sfinţite

35 – 2 Cor 13,13

_____________________

sursa: ZiarulLumina – Basilica

Dintre hotărârile luate menţionăm:

- Publicarea la Editura Institutului Biblic şi de Misiune în cursul anului 2010, proclamat de către Sfântul Sinod „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti”, a volumelor 1) Autocefalie, libertate şi demnitate, 2) Autocefalie şi responsabilitate şi 3) Autocefalie şi comuniune. Biserica Ortodoxă Română în dialog şi cooperare externă (1885-2010);

- Extinderea anul acesta la nivel naţional a programului socio-educaţional de prevenire a abandonului şcolar ALEGE ŞCOALA!, iniţiat de Patriarhia Română în 2008 şi derulat până în prezent în parteneriat cu fundaţia World Vision-România în 10 eparhii din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei;

- Sfântul Sinod a apreciat rezultatele programului social-filantropic MASA BUCURIEI, iniţiat în urmă cu un an de către Patriarhia Română şi Societatea Selgros Cash&Carry S.R.L., prin care a fost sprijinită activitatea a 153 de instituţii social-filantropice ale Bisericii care acordă asistenţă în mod constant pentru aproape 14.000 persoane aflate în dificultate. Ca atare, s-a hotărât continuarea programului în toate eparhiile şi cooptarea a noi parteneri.

Sfântul Sinod a definitivat Scrisoarea pastorală către clerul şi credincioşii ortodocşi în legătură cu colecta organizată în toate bisericile şi mânăstirile în Duminica Ortodoxiei (prima din Postul Sfintelor Paşti, 21 februarie 2010) pentru Fondul Central Misionar, destinat lucrării misionare, sociale şi caritative a Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod a adresat un Apel la unitate şi demnitate românească către clerul şi credincioşii din diaspora românească.

_______________________

APEL LA UNITATE ŞI DEMNITATE ROMÂNEASCĂ

La începutul anului 2010, proclamat de Sfântul Sinod ca Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti în Patriarhia Română, în contextul aniversării a 125 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală şi a 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie, ierarhii Sfântului Sinod adresează un Apel de suflet către toţi clericii şi mirenii ortodocşi români din afara graniţelor ţării, aflaţi – fără binecuvântare – în alte Biserici Ortodoxe surori sau în structuri bisericeşti necanonice, de a reveni în comuniune directă cu Biserica Mamă, adică în jurisdicţia canonică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Realizarea acestui deziderat reprezintă împlinirea prevederilor din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, care menţionează faptul că Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc şi îi cuprinde pe creştinii ortodocşi din ţară şi pe creştinii ortodocşi români din afara graniţelor ţării (art. 5), iar organizarea canonică şi pastorală a credincioşilor ortodocşi români din afara graniţelor României se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (art. 8). Acest principiu este în deplină concordanţă cu hotărârea Conferinţei Presinodale Panortodoxe de la Chambésy-Elveţia (6-13 iunie 2009), care precizează că fiecare Biserică autocefală are dreptul de a păstori propria sa diasporă.

Prevederile statutare menţionate exprimă datoria Bisericii Ortodoxe Române şi se bazează pe canonul 16 de la Sinodul I Ecumenic (325), care afirmă principiul că nu este îngăduit unei eparhii să primească în jurisdicţia sa clerici şi credincioşi ortodocşi, fără binecuvântarea Bisericii (eparhiei) căreia aceştia aparţin.

În acest sens, amintim şi faptul că procesul de revenire a clerului şi credincioşilor ortodocşi de diferite naţionalităţi la Bisericile Mame (de exemplu în Patriarhia Rusă şi în Patriarhia Sârbă) a început deja în urmă cu mai mult timp şi a arătat că, prin coresponsabilitate şi solidaritate etnică ortodoxă, se pot depăşi dezbinări istorice conjuncturale, motivate în trecut pe criterii politice.

Acum, la 20 de ani de la căderea regimului comunist în Europa Răsăriteană, când România este membră a Uniunii Europene şi a NATO şi în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Română dezvoltă o activitate fără precedent în afara graniţelor ţării prin reorganizarea şi înfiinţarea de numeroase eparhii în întreaga lume, apreciem că nu mai sunt motive întemeiate de a respinge chemarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la unitate şi comuniune ortodoxă românească.

Suntem încredinţaţi că această atitudine de reînviere şi reconciliere ortodoxă românească va consolida şi va intensifica lucrarea pastoral-misionară, social-filantropică şi cultural-educaţională a Bisericii Ortodoxe Române de pretutindeni, întărind în acelaşi timp demnitatea ortodoxă românească, prin eliberarea unora dintre românii ortodocşi de complexul de a fi „căutători de umbrele canonice” la străini.

Regretăm că din motive multiple, unii dintre fraţii noştri ortodocşi români s-au îndreptat spre alte jurisdicţii ortodoxe, în timpul comunismului, însă ceea ce a fost scuzabil în trecut a devenit nejustificabil şi chiar regretabil în prezent, adică înstrăinarea românilor unii de alţii, până la dezbinarea lor bisericească.

Încredinţaţi fiind că apelul nostru la unitate şi demnitate ortodoxă românească va fi receptat cu bucurie şi responsabilitate, ca dorinţă de comuniune şi cooperare frăţească, vă împărtăşim tuturor aleasă preţuire şi părintească binecuvântare.

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

† D A N I E L
Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan
Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

† Bartolomeu
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului
Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

† Nicolae
Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului

† Petru
Arhiepiscopul Chişinăului,Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului
şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale
şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale

† Nifon
Mitropolit onorific, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal

† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Andrei
Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Gherasim
Arhiepiscopul Râmnicului

† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† Epifanie
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Calinic
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei
Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi

† Justinian
Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului

† Ioan
Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Corneliu
Episcopul Huşilor

† Lucian
Episcopul Caransebeşului

† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Nicodim
Episcopul Severinului şi Strehaiei

† Vincenţiu
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Galaction
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie
Episcopul Giurgiului

† Sebastian
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion
Episcopul Tulcii

† Petroniu
Episcopul Sălajului

† Gurie
Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Daniil
Episcop-locţiitor (Administrator) al
Episcopiei Daciei Felix

† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande

† Ciprian Câmpineanul
Episcop-vicar patriarhal

† Varlaam Ploieşteanul
Episcop-vicar Patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† Calinic Botoşăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Andrei Făgărăşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Irineu Bistriţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Vasile Someşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† Emilian Lovişteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Ioachim Băcăuanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

† Sofian Braşoveanul
Episcop-vicar Arhiepiscopiei Ortodoxe
a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Marc Nemţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Europei Occidentale

† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a celor două Americi

† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei OrtodoxeRomâne
a Maramureşului şi Sătmarului

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

sursa: Basilica 1 2

Lucrările şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au fost precedate de Te Deum, oficiat la Catedrala patriarhală de către Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la ora 9:30, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a celorlalţi membri ai Sfântului Sinod.

Lucrările, care se desfăşoară pe parcursul a două zile consecutiv, au fost deschise de cuvântul Întâistătătorului Bisericii noastre, care a subliniat importanţa comuniunii şi sfătuirii pentru ca problemele să fie rezolvate prin consfătuire, prin conlucrare, sub inspiraţia şi luminarea Duhului Sfânt. De asemenea, Părintele Patriarh a evidenţiat Evanghelia ce s-a citit la Te Deum, „care a arătat prezenţa lui Hristos din ceruri, între cei care pe pământ se adună în numele Domnului şi această prezenţă nevăzută, dar reală, a lui Hristos acolo unde oamenii se roagă şi cheamă numele Domnului este văzută prin roadele pe care le dă ea atunci când noi avem duhul lui Hristos. Rugăciunea foarte pătrunzătoare care se citeşte totdeauna la Te Deum, când se deschid lucrările Sfântului Sinod într-o Biserică Ortodoxă, este, de asemenea, pentru noi, o lumină mare, pentru că ne arată mai întâi pilda ierarhilor rugători, mărturisitori ai credinţei şi lucrători în Biserica neamului nostru, şi apoi se cere ca să lucrăm în duh de frăţietate şi se cere ca duhul de învrăjbire, de pizmuire, de dezbinare să fie alungat prin puterea Duhului Sfânt“.

Preafericirea Sa a propus ca, în viitor, la începutul fiecărei şedinţe a Sfântului Sinod să existe o meditaţie despre slujirea preoţească şi arhierească în Biserică făcută pe baza Sfintei Scripturi şi pe baza unor scrieri ale Sfinţilor Părinţi privind slujirea arhierească, lucrarea sinodală şi lucrarea în comuniune.

În continuare, Patriarhul României a supus examinării şi aprobării plenului propunerea de repartizare a PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, la Comisia teologică şi didactică şi pe cea de repartizare a PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, la Comisia pastorală, amândouă propunerile fiind votate şi validate. Şedinţa Sinodului a continuat cu lucrările pe comisii şi întocmirea referatelor, fiind discutate probleme de actualitate ale vieţii bisericeşti interne şi externe. În cadrul comisiilor teologică, liturgică şi didactică s-a luat în discuţie referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu publicarea în cursul anului 2010, proclamat de Patriarhia Română „Anul omagial al Crezului Ortodox şi Autocefaliei româneşti“, a următoarelor volume: „Autocefalie, libertate şi demnitate“; „Autocefalie şi responsabilitate“ şi „Autocefalie şi comuniune. Biserica Ortodoxă Română în dialog şi cooperare externă (1885-2010)“. Printre punctele importante discutate, menţionăm şi evaluarea informării Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, cu privire la aprobarea extinderii proiectului „Alege şcoala!“ la toate eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române.

Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor continua şi astăzi.

sursa: Basilica

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din 53 ierarhi: un patriarh, opt mitropoliţi, 11 arhiepiscopi, 19 episcopi eparhioţi, 2 episcopi-vicari patriarhali, 11 episcopi-vicari şi 1 arhiereu-vicar.

În interiorul graniţelor ţării, în cuprinsul Patriarhiei Române, funcţionează un număr de 15.203 unităţi bisericeşti, organizate astfel: 1 Centru Patriarhal, 6 mitropolii, 10 arhiepiscopii, 13 episcopii, 1 vicariat, 182 de protopopiate, 11.674 de parohii şi 2.658 de filiale, 475 de mănăstiri, 175 de schituri, 10 metocuri.

În cadrul unităţilor bisericeşti există 19.776 de locaţii imobiliare, din care: 1 Centru Patriarhal, 29 de reşedinţe eparhiale, 1 sediu vicariat, 159 de sedii protopopeşti (144 existente, 15 în construcţie), 6.262 de case parohiale (5.794 existente şi 468 în construcţie), 13.327 de cimitire bisericeşti, din care: 12.963 de cimitire parohiale (758 urban, 12.205 rural), 364 de cimitire mănăstireşti (280 de mănăstiri, 84 de schituri).

În cuprinsul Patriarhiei Române sunt deschise cultului şi funcţionează 16.128 de lăcaşuri de cult, dintre care: 64 de catedrale (29 de catedrale eparhiale şi 35 de biserici catedrale); 11.298 de biserici parohiale, 2.239 de biserici filiale, 550 de biserici de mănăstiri, 264 de biserici de cimitir, 36 de biserici fundaţionale, 146 de biserici izolate, 355 de capele parohiale, 299 de capele de cimitir, 111 paraclise parohiale, 236 de paraclise de mănăstiri, 530 de biserici şi capele în instituţiile bugetare (119 – armată, Ministerul de Interne, SPP, 42 – penitenciare, 217 – spitale, 76 – unităţi de învăţământ, 76 – aşezăminte ocrotire socială). Parohii fără lăcaşuri de cult sunt 262.

În Biserica Ortodoxă Română activează 14.578 de preoţi şi diaconi

Pentru activitatea de conducere administrativă din unităţile bisericeşti (Patriarhie, eparhii, protopopiate, mănăstiri, schituri) sunt încadraţi şi activează 1.043 personal de conducere cu contribuţii la salarizare de la bugetul de stat: 1 vicar administrativ patriarhal, 28 de consilieri patriarhali, 26 de vicari administrativi eparhiali, 1 inspector general bisericesc, 7 secretari patriarhali, 164 de consilieri administrativi eparhiali, 10 secretari Cancelaria Sf. Sinod, 139 de inspectori eparhiali, 28 de secretari eparhiali, 29 exarhi, 162 de protopopi, 448 de stareţi(e) şi egumeni(e).

În Biserica Ortodoxă Română (Patriarhie, eparhii, protopopiate, parohii, filii, mănăstiri şi schituri, instituţiile bugetare) sunt încadraţi şi activează 14.578 de preoţi şi diaconi, din care: 1.043 personal clerical de conducere şi 12.993 de preoţi şi diaconi (la parohii, mănăstiri, schituri, centre eparhiale şi protopopiate); 532 de preoţi în instituţiile bugetare de stat. Posturi clericale vacante – 1.104, din care: personal de conducere – 159, preoţi şi diaconi – 945.

Un număr total de 13.787 personal clerical de la unităţile bisericeşti a primit contribuţie la salarizare de la bugetul de stat, după cum urmează: 53 de indemnizaţii pentru ierarhi, 1.022 de contribuţii pentru personal de conducere de la Patriarhie, eparhii, protopopiate, mănăstiri şi schituri, 12.712 contribuţii pentru preoţi şi diaconi de la centrele eparhiale, protopopiate, parohii şi mănăstiri. Clerici salarizaţi din fonduri proprii – 911.

Situaţia pe decade de vârste a preoţilor şi diaconilor a fost următoarea: 2.710 (20-30 ani); 4.440 (31-40 ani); 3.049 (41-50 ani); 2.812 (51-60 ani); 824 (61-70 ani); 112 (peste 70).

În rândul clerului au fost primiţi prin hirotonie 2 noi arhierei, 467 de noi preoţi şi diaconi, au ieşit la pensie 115 preoţi şi au decedat 72 de slujitori (din care 2 arhierei).

La unităţile bisericeşti centrale, eparhiale, protopopeşti, parohiale şi mănăstireşti este încadrat şi activează un număr total de 17.258 personal neclerical, din care: 15.435 cu contribuţie de la bugetul de stat: (5.757 de cântăreţi bisericeşti, 3.513 îngrijitori, 1.486 de clopotari, 704 paznici, 3.955 alte funcţii neclericale) şi 1.843 personal neclerical din fonduri proprii. Posturi neclericale vacante -12.073.

Situaţia monahismului

Situaţia monahismului se prezenta astfel: 660 de aşezăminte monahale din care: 475 de mănăstiri (255 – călugări, 220 – călugăriţe), 175 de schituri (111 – călugări, 64 – călugăriţe) şi 10 metocuri (6 -călugări, 4 – călugăriţe), în care trăiesc în rugăciune, muncă şi studiu potrivit regulilor monahale şi sfintelor canoane un număr de 8.112 vieţuitori (2.931 de călugări,/5.181 de călugăriţe).

Situaţia după studii a personalului clerical în activitate este următoarea: 270 doctori în teologie, 226 absolvenţi cursuri doctorat, 1.417 absolvenţi master, 9.547 de licenţiaţi în teologie, 2.012 absolvenţi seminar, 472 în curs de şcolarizare în facultăţile de teologie; 231 şi cu alte studii superioare decât cele teologice.

Situaţia după studii a personalului monahal în activitate este următoarea: 21 de doctori în teologie, 18 absolvenţi cursuri doctorat, 116 absolvenţi master, 909 licenţiaţi în teologie, 1.022 de absolvenţi seminar, 3.290 cu alte studii, 1.390 fără studii, 1.734 în curs de şcolarizare la învăţământul teologic superior sau preuniversitar.

Personalul clerical de mir a primit ranguri onorifice bisericeşti, astfel: 85 sachelar, 166 iconom, 340 iconom stavrofor, precum şi un număr de 125 distincţii bisericeşti şi 3 de stat.

Personalul monahal a primit ranguri, după cum urmează: 106 protosinghel, 45 arhimandrit, 38 stareţă cu cruce.

Pentru abateri şi delicte, clerul de mir a primit următoarele pedepse: Prin instanţele de judecată: 7 caterisiri, 10 depuneri din treapta preoţiei, 16 opriri de la cele sfinte, 23 transferuri disciplinare; Direct de la chiriarh: 19 canonisiri la mănăstiri, 113 avertismente/dojană arhierească, 23 alte pedepse. Sinoadele mitropolitane au admis 3 apeluri, au respins 1 apel şi au menţinut 3 pedepse.

Pentru abateri şi delicte, clerul şi personalul monahal au primit următoarele pedepse: Prin instanţele de judecată: 3 caterisiri, 4 depuneri din treapta preoţiei, 4 transferuri disciplinare, 12 opriri de la cele sfinte, 14 excluderi din monahism; Direct de la chiriarh: 2 avertismente/dojană arhierească, 2 alte pedepse.

La 1 ianuarie 2010 situaţia construirii de noi biserici se prezenta astfel: s-a pus piatra de temelie şi au început lucrările la 234 de biserici noi (106 – urban, 128 – rural); au continuat lucrările la cele 949 de biserici noi începute în anii anteriori, dar neterminate (392 – urban, 557 – rural); au fost finalizate lucrările la 245 de biserici nou construite începute în anii anteriori (121 – urban, 124 – rural); au fost date în folosinţă prin sfinţire 211 biserici nou construite (115 – urban, 96 – rural).

La 1 ianuarie 2010, situaţia lucrărilor de restaurare, reparare şi întreţinere a lăcaşurilor de cult care nu sunt monumente istorice se prezenta astfel: au continuat lucrările de reparare, restaurare şi consolidare la 750 (198 – urban, 552 – rural); au fost nou pictate/repictate 537 de biserici (141 – urban, 396 – rural); lăcaşuri resfinţite 324 (108 – urban, 216 – rural).

În anul 2009 în unităţile parohiale au fost oficiate: 113.466 de botezuri (56.667 – urban, 55.319 – rural) – cu 1.962 mai multe faţă de 2008; 69.575 de cununii (38.691 – urban, 30.884 – rural) – cu 2.206 mai puţine faţă de 2008; 141.416 înmormântări (53.387 – urban, 88.029 – rural) – cu 4.900 mai puţine faţă de 2008.

sursa: Basilica