Manifestările dedicate Ocrotitorului Eparhiei au debutat astfel la ora 9⁰⁰ cu Sfânta Liturghie, săvârşită pe un podium special amenajat în incinta mânăstirii de către sobor de ierahi format din ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, dimpreună cu PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, şi PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, înconjuraţi de preacucernicii părinţi consilieri ai Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor. La slujbă au participat sute de credincioşi din cuprinsul întregii Eparhii fiind însoţiţi de către preoţii lor, aducând astfel prinos de rugăciune şi închinare.

Cuvântul de învăţătură a fost ţinut la sfârşitul slujbei Sfintei Liturghii de către ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, în care a arătat dimensiunea martirică a sfinţilor, mulţumind pe această cale PS Părinte Sebastian pentru invitaţia făcută şi pentru organizare. La rându-i, Preasfinţitul  Părinte Sebastian a mulţumit tuturor celor care au răspuns chemării, atât ierarhilor prezenţi, cât şi credincioşilor, făcând cunoscut tuturor programul manifestărilor ce se vor desfăşura în cursul aceleiaşi zile în oraşul Corabia.

Totodată, Preasfinţia sa a conferit şi distincţia “Ordinul Sf. Constantin Brâncoveanu”, instituită pentru merite culturale deosebite, D-lui Ing. Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, precum şi D-lui Ing. Dan Nicolae Buşcu, directorul Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, pentru permanentul sprijin şi desele ajutoare date sfintelor lăcaşuri din cuprinsul Eparhiei noastre.

Începând cu ora 16⁰⁰ delegaţia a pornit spre situl arheologic Sucidava- Celei, dat fiind faptul că anul acesta manifestările s-au desfăşurat sub genericul: “Istorie, Cultură şi Creştinism la Sucidava-Celei”. Au fost vizitate ruinele fostei cetăţi Sucidava: fântâna secretă, casa cu hypocaust şi ruinele vechii basilici paleocreştine, ghid fiind D-na Mirela Cojoc, directorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Corabia.

Programul cultural propriu-zis s-a defăşurat, începând cu ora 18⁰⁰, la Casa de Cultură din oraşul Corabia, fiind susţinute trei comunicări ştiinţifice ce au avut ca temă mărturia istorică, culturală şi creştină lăsată de cetatea Sucidava, fiind fost intercalate de cântările corului “Sf. Constantin Brâncoveanu” al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor. Astfel, au conferenţiat D-na cercetător stiinţific Aurelia Grosu, şefa secţiei de Istorie şi Artă a Muzeului Judeţean Olt – “Istoricul cercetărilor arheologice de la Sucidava”, D-na Prof. Mirela Cojoc, directorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Corabia – “Istoricul cetăţii Sucidava″ şi D-na Prof. Niculina Merceanu, preşedinte al asociaţiei “La noi, la români” – “Corabia – oraşul în care m-am născut”.

La finalul manifestării, PS Părinte Sebastian a mulţumit celor prezenţi pentru participarea la acest eveniment, făcând totodată cunoscută şi locaţia de anul viitor a manifestărilor dedicate Ocrotitorului Eparhiei noastre: zona Drăgăneşti – Stoicăneşti (Romula, Hotărani).

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit despre semnificaţia şi importanţa acestei sărbători pentru creştinătate şi cum această sărbătoare nu este una a întristării, ci a bucuriei, deorece Maica Domnului este mijlocitoarea noastră neobosită înaintea Fiului ei pentru noi.

Anul acesta, manifestările se vor desfăşura la Mânăstirea Brâncoveni şi în oraşul Corabia, sub genericul: “Istorie, Cultură şi Creştinism la Sucidava-Celei”.

În acest sens, adresăm invitaţia tuturor fiilor acestui judeţ să se alăture nouă în această zi însemnată, când îl vom sărbători pe Sfânt după programul:

- orele 08³⁰ – Sfânta Liturghie în sobor de ierarhi la Mânăstirea Brâncoveni

- orele 17⁰⁰ – Vizitarea sit-ului arheologic de la Celei – Sucidava

- orele 18⁰⁰ – Sesiune de comunicări şi concert de muzică bisericească la Casa de Cultură din oraşul Corabia (intrarea liberă).

.

.

Duminică 8 august, PS Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a slujit Sfânta Liturghie la Mânăstirea Măineşti.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit pericopa evanghelică ce relatează pilda datornicului nemilostiv, îndemnând pe această cale pe cei prezenţi să fie milostivi şi să-i ierte pe cei care le greşesc, urmând astfel cuvintelor Mântuitorului Hristos Care spune: “Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv” (Lc. 6, 36) şi ale Sf. Ap. Pavel către efeseni: “Fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos” (Ef. 4, 32). De asemenea, a arătat că Tatăl nostru Cel Ceresc ne iartă nouă funcţie de cum şi noi iertăm celorlalţi, lucru pe care-l mărturisim de fiecare dată când rostim rugăciunea “Tatăl nostru”: “Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.

Vineri 6 august, când Biserica prăznuieşte Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Hristos, PS Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a slujit Sfânta Liturghie la Mânăstirea Strehareţ din Municipiul Slatina, hirotonind întru preot pe seama acestei mânăstiri pe Diac. Florin Alin Miroiu.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit despre Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Hristos, explicând de ce Iisus a ales să facă acest lucru acum, cu puţin timp înainte de patima Sa: “Cântările de la slujba Vecerniei praznicului Schimbării la Faţă ne oferă răspunsul la întrebarea: De ce S-a Schimbat la Faţă Iisus Hristos în muntele Taborului? Ele ne spun că aceasta s-a făcut pentru ca atunci când ucenicii Îl vor vedea răstignit să înţeleagă patima Sa cea de bunăvoie şi că nu din slăbiciune sau că L-ar fi părăsit Dumnezeu a îndurat patimile şi răstignirea pe cruce. Chiar şi aparenta lui neputinţă din faţa lui Pilat, care s-a prefăcut că-L judecă, sau din faţa mai-marilor poporului care au poruncit să fie legat şi întemniţat, toate vor trebui înţelese de către ucenicii Săi în sensul că a dorit să pătimească. De bunăvoia Sa şi pentru mântuirea neamului omenesc, în chip voluntar, a suferit toate patimile comemorate mai ales în ultima săptămână a Postului celui Mare”.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit pericopa evanghelică care relatează vindecarea lunaticului, arătând cu această ocazie folosul rugăciunii curate, precum şi al postirii depline, distincte de simpla abţinere de la unele alimente: “Postul pe care îl pretinde Mântuitorul Hristos în această pericopă este cel deplin. Să nu vă înşelaţi gândidu-vă că, dacă veţi renunţa la carne, lapte, brânză şi ouă timp de două săptămâni, veţi împlini astfel postul. Se cere de la noi o credinţă cu care să putem muta nu munţii materiali din loc, ci pietroaiele legate de gâtul nostru – păcatele şi slăbicunile adică. Pe acestea suntem datori să le prăvălim de deasupra noastră şi să ne schimbăm în bine. La aceşti munţi se referă Hristos când ne cheamă să-i mutăm din loc – la pietroaiele care apasă deasupra conştiinţei, fiinţei, voinţei şi dorinţei noastre de a fi mai buni, mai curaţi şi sfinţi”.

Imnul naţional – repere istorice

Din 1998, la iniţiativa Senatului, 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, “Deşteaptă-te române!”, cântec interzis în perioada comunistă, devine Imnul Naţional al României, iar Constituţia din 1991 îl consacră definitiv ca simbol naţional, alături de Drapelul tricolor, Stema ţării şi Sigiliul statului. Simbolistica înălţătoarei creaţii a lui Anton Pann (muzică) şi Andrei Mureşanu (versuri) şi rolul jucat de ea în momentele cheie ale istoriei româneşti – Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din Decembrie 1989 – au făcut ca regimului democratic instalat în 1989 să o proclame fără ezitare drept Imul naţional al României. Imnul naţional are patru strofe, selectate din cele 11 ale poeziei “Un răsunet”, creată de poetul Andrei Mureşan. Anton Pann a pus pe note poemul “Un răsunet” în doar câteva zile, în vremea Revoluţiei de la 1948, şi l-a cântat pentru prima dată în 29 iulie 1948, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit pericopa evanghelică ce relatează umblarea Mântuitorului pe mare şi potolirea furtunii: “Aţi văzut în ultima vreme la televizor persoane care într-o împrejurare grea sau alta a vieţii n-au mai putut să înainteze. Acestea n-au mai putut să strige ca Petru şi au depus armele, luându-şi viaţa, deşi erau în floarea tinereţii, neştiind să strige după ajutor. Petru a strigat şi Dumnezeu nu numai că l-a mântuit din primejdie, dar l-a auzit şi aceasta este speranţa noastră că Dumnezeu ne aude. Să nu vă amăgiţi cu vorbele deşarte care circulă de ceva vreme pe la urechile noastre cum că Dumnezeu este undeva departe, în larg – aşa cum L-au văzut întâi ucenicii Săi. Să nu creadă, de asemenea, cineva despre Dumnezeu că este nălucă, cum i s-a părut lui Petru şi celorlalţi la început. Dumnezeu stă aproape de noi, atât de aproape încât l-a auzit pe Petru, deşi furtuna era mare şi se spărgeau valurile de corabie. Atât de aproape era Mântuitorul de Petru încât i-a întins mâna, l-a prins de braţ şi l-a scos din vâltoarea valurilor. Speranţa şi învăţătura evangheliei de astăzi este că nu avem de-a face cu un Dumnezeu îndepărtat, în larg, neconturat, necunoscut, nălucă, fantomă, entitate sau energie, ci avem de-a face cu un Dumnezeu în fiinţă şi persoană gata să ne întindă mâna, să ne ajute şi să ne scape din strâmtorări, dar şi noi trebuie să găsim, precum Petru în evnaghelie, curajul de a striga: “Doamne, scapă-mă!”.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a relatat pe scurt viaţa Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, amintind cu acest prilej credincioşilor şi de colecta organizată la nivel judeţean, în colaborare cu Prefectura şi Consiliul Judeţean, pentru persoanele afectate de inundaţiile din Moldova, şi îndemnându-i să contribuie fiecare cu puţinul pe care-l are. De asemenea, a arătat că de multe ori “Dumnezeu se mânie pe noi pentru că lucrăm la câmp duminica şi în sărbători, în loc să cinstim aşa cum se cuvine zilele de sărbătoare. Dacă voim să nu mai fie secetă sau inundaţii şi aşteptăm de la El ploi liniştite şi la vreme, trebuie să ducem viaţă bineplăcută Lui. Nu avem şase zile peste săptămână să lucrăm? Nu avem duminica zi specială pentru suflet, să ne odihnim trupeşte şi să ne înălţăm duhovniceşte? Să-l rugăm, aşadar, pe Sfântul Ilie, pentru ploi liniştite şi să încetăm lucrul duminica şi în sărbători”.

La final, Preasfinţitul Părinte a acordat Distincţia de Vrednicie D-lui Dep. Nicolae Stan, D-lui Dir. Dan Buşcu, D-lui Lucian Istrate, primarul comunei Tătuleşti şi D-lui Manager Nicolae Crăciun.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit evanghelia zilei care relatează minunea înmulţirii pâinilor: “Evanghelia de astăzi arată cât de pământeni în gândire erau oamenii din vremea Mântuitorului, pentru că, deşi s-au împărtăşit de această minune, tot n-au crezut în El. Ba încă, a doua zi L-au căutat din nou nu pentru că L-au cunoscut Cine este, ci “pentru că au mâncat din pâini şi s-au săturat”. L-au văzut pe Hristos înviind până şi morţii, însă când a fost vremea patimii Sale au strigat cu toţii “Răstigneşte-L!”. Dar, să nu-i condamnăm prea mult pe oamenii acelor vremuri, deoarece şi gândurile şi planurile noastre sunt orientate adesea mai mult tot spre cele materiale, la cele pământeşti, şi prea puţin ne gândim la viaţa de dincolo. Prea puţin ne interesează comuniunea cu Dumnezeu şi ce anume trebuie să facem ca să o dobândim. Asemenea oamenilor din evanghelia de astăzi, şi noi suntem de multe ori răpiţi de imediatul acesta al lumii de aici. Şi noi, precum aceia, alergăm după Dumnezeu de multe ori din interes…”