M. Strehareti

MĂNĂSTIREA SREHAREŢI - Slatina

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Adresă: Str. Strehareţ nr. 154, Slatina
Tel: 0249-420.175
Stareţă: M-hia. Irina Niculescu

~~~+~~~

Acces/ Localizare

Este situată în partea de nord a oraşului Slatina, lângă Liceul Agricol. Pietonal, de la magazinul „Oltul”, se coboară pe lângă piaţă, catedrală, apoi la dreapta, pe strada Nicolae Bălcescu, spre comuna Curtişoara, circa 800 m, şi apoi, din nou la dreapta, pe strada Tudor Vladimirescu, pe lângă Biserica Sf. Nicolae şi cimitirul Strehareţi, se urcă pe drumul pavat, care-i mai jos, cel de mai sus mergând la Liceul Agricol. Dacă se vine de la mănăstirea Clocociov, pietonal se fac douăzeci şi cinci de minute până la magazinul „Oltul” şi încă treizeci şi cinci de minute de la magazin la mănăstire.

Istoric

Numele mănăstirii este întâlnit de mai multe ori în documente ale vremurilor. Prima dată în 1478, dar şi peste o sută de ani, în 1578, apoi în 1608, 1620. Despre actuala biserică unele izvoare îl dau drept ctitor pe Episcopul Varlaam al Râmnicului, ajuns Mitropolit al Ţării Româneşti. Alte izvoare îl dau pe monahul Serafim. Numele acestuia este întâlnit prima oară pe o inscripţie la mănăstirea Deleni, judeţul Olt, menţionat ca stareţ.
In timpul domniei lui Matei Basarab, monahul Serafim ajunge Episcop la Buzău şi, după aproximativ douăzeci de ani, se întoarce pe locurile natale. La 24 aprilie 1664 cumpără moşia Strehareţ cu scopul de a construi aici o mănăstire. Domnitorul Ţării Româneşti, Radu Vodă Leon, dăruieşte şi el mănăstirii o parte din averea sa, în anul 1665. Nu este o dată certă a construirii noului aşezământ, dar în 1668, Episcopul Serafim închină schitul Strehareţ Mitropoliei din Bucureşti, unde păstorea Mitropolitul Teodosie. Se crede că Teodosie şi-ar fi adus contribuţia la construirea acestei mănăstiri. Există dovezi că Episcopul Serafim face unele reparaţii şi atrage atenţia celor în drept, să nu lase sfântul locaş să se degradeze. Ultimul document în care apare numele lui Serafim este din 1671, când se vede preocuparea lui de a zugrăvi biserica. În anul 1844, este restaurat de eclesiarhul Iosif, care construieşte şi clădirile ce împrejmuiau biserica. După secularizarea averilor mănăstireşti în 1864, clădirile sunt transformate în spital. S-au mai făcut reparaţii aşezământului în 1930-1936 şi 1982.

Date tehnice/ Biserica

Biserica este din zid, de formă dreptunghiulară. Are altar, naos, pronaos şi un pridvor deschis, susţinut de şase stâlpi din lemn. Din pronaos în naos se intră printr-o deschidere largă în zidul despărţitor. Are o turlă mare pe pronaos acoperită cu tablă, ca şi biserica. În exterior, zidurile sunt tencuite. Este şi un brâu median simplu, subţire. În partea superioară, aproape de streaşina acoperişului, are rânduri de cărămidă aşezate pe muchie încastrate în zid. Clopotniţa din faţă (dreapta bisericii), la intrarea în incintă, a fost ridicată în 1979.

În anul 2002 s-a reparat acoperişul cu tablă (vezi AICI hotărârea alocării sumei de bani necesari din partea Consiliului Local Slatina).

Pictura

Pictura interioară este executată în frescă, stil neobi-zantin. Din 1671, când a fost lucrată, pictura a suferit mai multe restaurări, printre care o menţionăm pe cea făcută în 1982 de pictorul Nicolae Savu din Bucureşti. Icoanele care se păstrează sunt adevărate documente, consemnări ale trecutului.

Alte informatii

Clădirile pentru chilii şi alte trebuinţe sunt construite la nord si la răsărit de biserică.

~~~+~~~

Fotografii