Joi 1 martie, în biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Balş, Preasfinţitul Părinte Sebastian a săvârşit slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia s-a cântat ultima parte a Canonului celui Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit credincioşilor despre importanţa rugăciunii în viaţa creştină şi despre felul în care trebuie să ne rugăm, astfel încât Dumnezeu să ne asculte şi să ne împlinească cererile: „Pentru ca rugăciunile noastre să se împlinească, trebuie să învăţăm trei lucruri: cum să ne rugăm, cât să ne rugăm şi ce anume se cade să-I cerem lui Dumnezeu în rugăciunea noastră.
Învăţând cum să ne rugăm, aflăm că trebuie să stăruim în rugăciune cu insistenţă pentru că, adesea, unii se roagă o singură dată şi aşteaptă imediata împlinire. E adevărat că Dumnezeu este bun, dar aşteaptă ca rugăciunea noastră să fie fierbinte, cu smerenie, cu umilinţă şi cu insistenţă.
Cât trebuie să ne rugăm? Toată viaţa, pentru că s-ar putea ca Dumnezeu să ne încerce credinţa mai multe zile la rând, mai multe luni, mai mulţi ani sau toată viaţa, ca să ne ţină aproape şi să-L slujim permanent.
În contextul acesta, trebuie să mai ştim un lucru: nu tot ceea ce cerem noi în rugăciunile noastre ne este şi de folos. Cer unii, deseori, să abată necazuri asupra altora, dar uităm că Dumnezeu este bun, mult-milostiv şi iertător şi „Îi pare rău de răutăţile oamenilor”. Deci, să luăm aminte la ceea ce cerem, ca să nu se prefacă rugăciunea noastră în păcat, şi în loc de binecuvântare să ne agonisim osândă!”
