PS. SEBASTIAN

CURRICULUM VITAE

SEBASTIAN PAŞCANU,

 

Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

 I. Biografie

S-a născut la 5 noiembrie 1966, în oraşul Moreni, jud. Dâmboviţa, ca fiu al lui Gheorghe şi Maria Paşcanu, primind la botez numele Sorin Petrică şi fiind al doilea din cei trei copii;

  • 1973-1981 — şcoala primară şi gimnaziul în Satul Minieri, jud. Prahova;
  • 1981-1983 — treapta I la Liceul Economic din Ploieşti;
  • 1983-1988 — cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ;
  • 1988 — a fost tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon pe seama Schitului Crasna, jud. Prahova;
  • 1988-1992 — a frecventat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti;
  • 1992-1997 — a urmat cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Thessalonic – Grecia, obţinând titlul de doctor în Liturgică;
  • 1996 – a fost hirotonit ieromonah;
  • 1996-1999 – stareţ al Schitului Crasna – Prahova;
  • 1997-2001 – exarh al mânăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor;
  • 1998 – cu prilejul sfinţirii bisericii noi a Mânăstirii Crasna, a primit rangul de protosinghel, iar în anul 2000, la sărbătoarea Sf. Antim Ivireanul, a fost hirotesit arhimandrit la Mănăstirea Antim din Bucureşti;
  • 2001 – 2008 – Episcop Vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, cu titlul «Ilfoveanul»;
  • martie 2008 – a fost ales Episcop al noii înfiinţate Episcopii a Slatinei şi Romanaţilor.

 II. Activitatea în plan administrativ-bisericesc

A iniţiat construcţia şi a ridicat, împreună cu preotul paroh, în satul unde a copilărit, primul locaş de cult.

În calitate de exarh şi apoi episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, s-a implicat în construirea Mânăstirii Christiana din Bucureşti, sprijinind în mare măsură lucrările la cele două biserici şi la chilii, precum şi la amenajarea Căminului de bătrâne de acolo.

Ca Episcop Vicar, a coordonat la Cancelaria Eparhială, timp de şapte ani, activitatea sectoarelor: Secretariat Eparhial, Administrativ bisericesc, Economic, Monumente şi Construcţii bisericeşti, Inspectorat Eparhial, Administrativ gospodăresc, precum şi Fabrica de lumânări, Magazinul bisericesc, Gospodăriile Sfintei Arhiepiscopii, Cantina studenţilor, Căminul studenţesc şi Căminul preoţesc, ocupându-se direct şi de lucrările de reabilitare a celor mai multe dintre locaţiile acestora.

În calitate de episcop al noii înfiinţate Episcopii a Slatinei şi Romanaţilor, a iniţiat şi organizat activitatea Centrului Eparhial, cu toate sectoarele necesare bunei funcţionări. A amenajat sediul administrativ, cele două paraclise episcopale şi reşedinţa chiriarhală, pe aceasta din urmă restaurându-o integral şi împrejmuind corespunzător şi parcul aferent. A continuat lucrările la complexul catedralei episcopale, oficiind sfinţirea inaugurală în decembrie 2013, construind o clădire administrativă şi restaurând biserica mică.

A reorganizat protoieriile şi a dinamizat viaţa mănăstirilor şi a parohiilor din subordine.

III. Activitatea în plan cultural

Cărţi

  • Comentariu la Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Schitul Crasna, ediţiile 1996 şi 2006, 116 pag.
  • Teologia liturgică românească în sec. XX, (teza de doctorat), Editura ANCO, Bucureşti, 2008, 234 pag.
  • Predici la duminicile de peste an, Slatina, 2011, 342 pag.

Studii

  • Laude bisericeşti proprii monahilor şi laude bisericeşti specifice mirenilor – „Glasul Bisericii”, LIII (1997) nr. 9-12, pp. 55-63;
  • Popas în veşnicie – Meditaţie la Adormirea Maicii Domnului – „Glasul Bisericii”, LIV (1998) nr. 5-8, pp. 25-28;
  • Gânduri despre suferinţă – „Glasul Bisericii”, LIV (1998), nr. 9-12, pp. 46-49;
  • Păstrarea valorilor de artă, o nouă serie de cursuri pentru muzeografi şi ghizi la Techirghiol – „Glasul Bisericii”, LV (1999) nr. 9-12, pp. 141-143;
  • Un nou sat născut spiritual – sfinţirea primei biserici din Satul Minieri, Protoieria Câmpina – „Glasul Bisericii”, LV (1999) nr. 9-12, pp. 159-161;
  • Biserica noastră are în fruntea sa un monah – „Glasul Bisericii”, LVI (2000) nr. 1-4, pp. 58-62;
  • Noi îndreptări în textul Sfintei Liturghii – „Glasul Bisericii”, LXIII (2004) nr. 9-12, pp. 151-154;
  • Despre slava deşartă – „Glasul Bisericii”, LXIV (2005) nr. 1-4, pp. 101-105;
  • Cuvânt la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – „Glasul Bisericii”, LXIV (2005) nr. 5-8, pp. 64-69;
  • Despre idolatria de astăzi – „Glasul Bisericii”, LXV (2006), nr. 5-8, pp. 103-108;
  • Câteva precizări cu privire la textul şi săvârşirea Sf. Liturghii – „Mitropolia Olteniei”, LX (2008), nr. 9-12, pp. 7-17;
  • Moartea ca viaţă – „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor”, II (2009), nr. 1, pp. 161-172;
  • Necazurile şi suferinţa, „şcoală” pentru viaţa de dincolo − „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor”, II (2009), nr. 2, pp. 166-171;
  • Contraste cu lumea de astăzi. Meditaţie la tunderea în monahism − „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor”, III (2010), nr. 1, pp. 305-309;
  • Schimbarea la Faţă a Domnului speranţă pentru viaţa de dincolo, în „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor”, III (2010), nr. 2, pp. 198-202;
  • Conştiinţa harului primit prin Sfintele Taine ale Botezului şi Cununiei, în contextul lumii de azi, în vol. „Taină şi mărturisire”, Caransebeş 2011, pp. 26-33;
  • De la virtuţile „normale” la virtutea virtuţilor – „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” IV (2011) nr. 1, pp. 203-210;
  • Botez şi Cununie în contextul lumii de azi „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” IV (2011) nr. 2, pp. 171-177;
  • Monahismul, de la sublim la… secularizare „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” IV (2011) nr. 2, pp. 231-234;
  • Biserica şi activitatea caritabilă – „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” V (2012) nr. 1, pp. 95-98;
  • Biserica – de la întemeiere la secularizare, „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” V (2012) nr. 1, pp. 125-128;
  • Învierea lui Hristos – bucuria noastră, „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” V (2012) nr. 1, pp. 139-145;
  • Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” V (2012) nr. 2, pp. 125-129;
  • De ce este sfânt împăratul Constantin cel Mare? „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” VI (2013), pp. 13-19;
  • 22 decembrie 1989, „Episcopia Slatinei şi Romanaţilor” VI (2013), pp. 127-128;
  • Sfântul Constantin Brâncoveanu şi ctitoriile sale în ţinutul oltenesc, în „Sfântul Constantin Brâncoveanu, Ocrotitorul Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor”, vol III, Slatina 2014, pp. 134-144.

În afara celor de mai sus, a coordonat editarea lucrării omagiale „Sfântul Constantin Brâncoveanu, Ocrotitorul Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor”, în trei volume, Slatina 2014, şi a scris o serie de reportaje cu caracter comemorativ ori documentar în publicaţiile: Vestitorul Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română şi Episcopia Slatinei şi Romanaţilor.

Ca perspectivă, în anii următori se va îngriji să fie publicate:

  • Monografiile mănăstirilor din eparhie;
  • Monografia Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor;
  • Istoria Mănăstirilor şi bisericilor din jud. Olt.

În calitate de arhimandrit şi apoi episcop, a reprezentat Arhiepiscopia Bucureştilor şi Patriarhia Română la diferite reuniuni, simpozioane ori acţiuni culturale în ţară şi străinătate, prezentând comunicări, mesaje, ori punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române. Amintim aici simpozioanele internaţionale de la: Hania (insula Creta) ― mai 2000 şi Moscova ― mai 2001, privind opera de asistenţă socială a Bisericii; Nicosia (Cipru) ― mai 2003, pe tema „Ecumenicitatea şi cultura, căi ale păcii în cadrul fenomenului globalizării”; Volos (Grecia) ― mai 2004, pe tema „Religia în şcoală” şi Veria (Grecia) ― iunie 2006, pe tema „Teologia Sfântului Apostol Pavel şi idolatria contemporană”.

De asemenea, la solicitarea grupului redacţional «Viaţa religioasă», a Centrului media «Basilica», a postului local OLT TV, ori a altor trusturi de presă, a participat la diferite emisiuni radio sau televizate, pe teme cu conţinut teologic ori administrativ-bisericesc.

În semn de apreciere a activităţii susţinute, Preşedinţia României i-a conferit, în februarie 2004, Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor.

Limbi străine: greacă şi franceză.