CE AM FĂCUT CU „VIA DOMNULUI”?

DUMINICA A XIII-A DUPĂ RUSALII

(Pilda lucrătorilor răi – Mt. 21, 33-44)

CUVÂNTUL IERARHULUI

Se înțelege că „via” încredințată lucrătorilor din evanghelia de astăzi este pământul și toată lumea aceasta, pe care Dumnezeu ni le-a dat nouă, oamenilor, în stăpânire, zicând: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul” (Fac. 1, 28)! De înțeles, de asemenea, și că Domnul, deși ne respectă pe deplin libertatea, nu pierde nicio clipă din vedere viața și lucrarea noastră „în vie”, pentru că, totuși, El este STĂPÂNUL:

• Ne-a rânduit Lege, cerându-ne un anumit mod de viețuire;
• Ne-a trimis prooroci și învățători spre bună călăuzire;
• Iar în cele din urmă, Și-a jertfit chiar și pe Fiul Său, pentru a noastră mântuire.

Ce am făcut noi, oamenii, cu lumea Lui?

• Am otrăvit pământul cu substanțe chimice de tot felul, din prea multă lăcomie;
• Am poluat aerul și am infestat apele, din nepăsare sau pentru câștig ușor;
• Ne omorâm copiii (prin avort, eugenie) și bătrânii (prin eutanasiere), de teama suprapopulării planetei sau din comoditate;
• Ne ucidem între noi, pentru pământ, supremație și resurse materiale (prin războaie);
• Ba, chiar „epurăm” populația, prin experimente medicale criminale!

Cât va mai răbda, oare, Dumnezeu această sfidare și nesocotire grosolană a rânduielii Sale? Cât va mai tolera uzurparea aceasta de calitate? Cât va mai aștepta întoarcerea la sentimente mai bune a celor care:

• Fie Îl ignoră, nedorind câtuși de puțin a-L cunoaște;
• Fie Îl sfidează, subestimându-L;
• Fie, chiar, Îl disprețuiesc pe față, urându-L?

Te uiți la lumea aceasta și, parcă, ar fi a nimănui!… Parcă n-ar mai avea niciun STĂPÂN! Fiecare face ce-l taie capul și o batjocorește cum vrea, ca și cum Stăpânul ei ar fi murit pe undeva, departe, și nu S-ar mai întoarce niciodată să „le ceară socoteală lucrătorilor Săi”. Ce stăpân, însă, renunță atât de ușor la „via” sa? Care proprietar își lasă avuția pe mâini iresponsabile până în sfârșit?…

Dragii mei,

Că Domnul nu va lăsa lucrurile așa la infinit, ne-o spune tot evanghelia de azi: „Când va veni Stăpânul viei (…), pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor”. Există, așadar, o vreme pentru toate! „Dumnezeu va judeca pe cel drept ca și pe cel nelegiuit, căci este vreme pentru orice punere la cale și pentru orice faptă” (Ecles. 3, 17). Cei care Îl urăsc pe Domnul vor pieri, iar cei ce mizează pe prea multa Sa răbdare vor cunoaște dreptatea Sa.

Să nu creadă cineva că Domnul Și-a luat mâna de pe lumea Sa! Nu! Suntem încă în perioada de grație, a bunătății și îngăduinței Sale. Va veni, însă, și „vremea secerișului”, când Stăpânul „va zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea” (Mt. 13, 30)!

De aceea, să-l rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să fim lucrătorii cei buni, pentru ca, venind El și cerându-ne socoteală, să nu fim rușinați pentru reaua petrecere în „via” Sa sau pentru nelucrarea faptelor celor bune!

†SEBASTIAN,

Episcopul Slatinei și Romanaților