Episcopia Slatinei și Romanaților

Cuvântul Părintelui Nicolae Bălășoiu de la Mănăstirea Clocociov despre familie și instituția căsătoriei

Cuvântul Părintelui Nicolae Bălășoiu de la Mănăstirea Clocociov despre familie și instituția căsătoriei

  • 02/10/2018

În seara zilei de 29 septembrie, în Municipiul Slatina s-a desfășurat un marș pentru susținerea Referendumului național privind înlocuirea în Constituție, la art. 48 alin. 1, a termenului soți cu un bărbat și o femeie, precum și Referendumul local de întregire a denumirii județului Olt în Olt-Romanați, ambele urmând a se desfășura simultan în zilele de 6 și 7 octombrie.

La acest marș a participat Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, și un mare număr de preoți, profesori și credincioși, urmând traseul Esplanada “Oltul” – Prefectură – C.E.C. – Casa de Cultură a Tineretului și retur pe trotuarul opus.

La finalul marșului, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor, Preacucernicul Preot Nicolae BĂLĂȘOIU de la Mănăstirea Clocociov a ținut un cuvânt despre familie și instituția căsătoriei, clarificând și aspecte ce țin de definirea “genului” în tratatele internaționale:

Trăiţi ca oamenii liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperământ al răutăţii, ci ca robi ai lui Dumnezeu (I Petru 2, 16)

Poți distruge o instituție în două moduri: o desființezi, sau o transformi, până când devine total altceva. În „Manifestul Partidului Comunist din 1848, Marx și Engels propuneau „desființarea familiei” (mica burghezie). În „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului” din 1884, Engels scria că familia înseamnă „subjugarea unui sex de către celălalt” – mai exact a femeii de către bărbat. Pentru marxiști, totul e o luptă între oprimați și opresori. Lupta de clasă s-a extins la lupta de sexe – ceea ce numim Freudo-Marxism, sau „sexo-marxism”. Sexomarxiștii nu mai cer, ca Marx și Engels în 1848, „desființarea familiei”, ci redefinirea ei. În paralel, „revoluția sexuală” a făcut ca nenumărați oameni să prefere concubinajul sau pactul civil: mulți copii (majoritatea în Franța) se nasc azi în afara căsătoriei (60%). E curios, nu? Cuplurile bărbat-femeie neglijează căsătoria, dar cele homosexuale o cer insistent…

De ce e familia o instituție esențială? Simplu: în familie se naște viața, iar în cadrul ei cresc armonios copiii, fiindcă rolul primordial al familiei este să producă și să protejeze viața. Ea se întemeiează pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie – singurii care pot procrea natural – chiar dacă nu toate cuplurile pot sau doresc să aducă pe lume copii. De aceea, nu e prevăzută căsătoria între doi bărbați, sau între două femei, care prin definiție nu pot procrea natural într-o astfel de relație.

Există nenumărate tipuri de relații între oameni: prietenia (fără certificat de prietenie), concubinajul, relațiile private bazate pe o pasiune sau o patima comuna etc. Căsătoria civilă nu certifică oficial iubirea între doi adulți, ci obligă tații să asume identitatea copiilor lor și, odată cu aceasta, împreună cu soțiile lor, creșterea și educația copiilor lor. Statul dă un certificat de căsătorie în vederea unei utilități sociale a căsătoriei: responsabilitatea părinților față de copii și prin ei față de societate. Când părinții nu-și îndeplinesc datoriile specifice copiii suferă și statul poate interveni.

Evident că în orice instituție, deci și în căsătorie, există și accidente de parcurs: divorț, deces, infidelitate, violență domestică etc. Dar, toate acestea nu sunt în măsură să pună sub semnul îndoielii definiția căsătoriei: „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Legislatorul nu discriminează între cetățeni, ci limitează soții la un singur bărbat și o singură femeie, maturi, neînrudiți și cu consimțământ, fiindcă se gândește în perspectivă la „interesul superior al copilului”, așa cum afirmă art. 263 al Codului Civil. Cei care apără definiția actuală a căsătoriei cred că legislatorul are dreptate și că interesul superior al copilului este să vină pe lume și să crească într-o familie naturală, cu o mamă și un tată. Firește, pot exista accidente de parcurs – moartea unuia sau a ambilor părinți, destrămarea familiei, abandonul copiilor –, dar o familie cu doi tați sau două mame este nenaturală din start și contravine interesului superior al copilului, chiar adoptat, de a crește într-o familie cu o mamă și un tată.

Iată de ce aproape trei milioane de cetățeni au cerut înscrierea definiției clare a căsătoriei în Constituția României. Ei nu sunt motivați de ură față de semenii cu alte preferințe sexuale, ci sunt preocupați de interesul superior al copiilor, care se pot naște sau pot fi adoptați într-o familie. Ei nu cer să se schimbe ceva, să se suprime un drept al cuiva, ci doar să se mențină definiția unei instituții esențiale. A înscrie definiția căsătoriei în Constituție garantează că ea nu poate fi schimbată în Parlament prin votul unei majorități politice, ci doar prin consultare populară. Trei milioane de români s-au mobilizat în anul 2015 pentru a iniția Referendumulul pentru o definire limpede a căsătoriei. Acesta o știu mulți, dar nu tot atâția susțin demersul legal și democratic. Unii, nu mulți, dar influenți, au făcut totul pentru a nu exista un Referendum.

Prea puțini știu, însă, că în anul următor inițierii Referendumului, în 2016, România, prin reprezentanții ei, a participat la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Deși scopul Convenției de la Istanbul este lăudabil, acest memoriu reliefează că, de fapt, Convenția de la Istanbul nu este un răspuns adecvat la problema violenței domestice. Mai mult, Convenția de la Istanbul conține o serie de aspecte problematice. Poate cea mai scandaloasă este redefinirea genului. Înainte de Convenția de la Istanbul, singura definiție a „genului” într-o convenție internațională este dată de Statutul de la Roma. Acesta folosește termenul de „gen” în mod clasic, anume ca sinonim pentru sexul biologic. Convenția de la Istanbul sustine ideologic că sexul și „genul” sunt două concepte diferite și că omul se naște ca o ființă neutră, care poate să își determine sau să își schimbe „genul” în cursul vieții și sub influența diverșilor factori, precum societatea, educația și auto-determinarea. Ce înseamnă că genul este un rol asumat? Înseamnă că ne-am mutat din sfera biologicului, adică a datului biologic, a sexului biologic, în sfera lingvistică și în loc să desemnăm printr-o noțiune o realitate biologică, deconstruim (schimbăm) realitatea biologică printr-un termen lingvistic, care nu mai are două variante, ci are trei variante, masculin, feminin și altceva. La momentul de față există peste 100 de genuri declarate. Documentul este ratificat de România în 2016, dar respins de țări ca Bulgaria și Slovacia. Mai devreme sau mai târziu, prin vreun tertip juridic sau politic ingenios, s-ar putea specula, fara scrupule, breșa din Constituție – căsătoria între soți.

E nevoie ca fiecare dintre noi să înțelegem importanța mizei acestei clipe istorice. Doar o asemenea conștientizare poate duce la o mobilizare colectivă, fie ea și una de-o clipă, așa cum s-a mai produs în câteva rânduri în ultimii aproape 30 de ani. E nevoie doar de efortul fugitiv de a merge cât mai mulți la cabina de vot, spre a-și exprima în mod liber și democratic opinia asupra chestiunii în dezbatere. Demersul celor care vor claritate și normalitate în viața de familie ar căpăta astfel din toate punctele de vedere o legitimitate de necontestat. În schimb, nepăsarea colectivă va duce mai mult ca sigur la ratarea unei șanse unice și va urgenta negreșit schimbarea de care nu avem nevoie și care riscă să ne amenințe valorile și temeiurile existenței. Dacă nu ni le apărăm acum, mai târziu s-ar putea să nu mai avem ce apăra.

Referendumul nu este împotriva cuiva sau a ceva, ci este pentru ceva și pentru cineva, este pentru familia naturală, pentru viitorul copiilor noștri. De aceea, vă îndemn, cu foarte multă dragoste, să vă implicați și să votați DA pentru susținerea explicitării art. 48 din Constituție.

DA PENTRU FAMILIE, pentru fidelitatea față de identitatea noastră creștină și românească și pentru binele urmașilor noștri!

Fie ca Bunul Dumnezeu să dea fiecăruia un gând bun, la momentul oportun!”

La final, părintele a dat curs citirii unei poezii alcătuită pe structura celebrei poezii Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! a poetului Radu GYR, de către un român stabilit în Germania, care îndeamnă la păstrarea nealterată a valorilor perene creștinești.

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

de Bogdan MUNTEANU

.

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

nu pentru traiul sau pentru hrana,

ci pentru cerul României de mâine,

ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Pentru rânduiala dreaptă a firii,

ca și cei de mâine să știe ce-s tata și mama,

pentru adevăratul temei al iubirii,

ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Nu vrei să iei nimănui libertatea,

ci doar să cinstești sfânta Nuntă din Cana.

Arată-ți credința, dar și bunătatea,

ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Azi „progresismul” cu dulci vorbe vă minte,

dar nu vă lăsați ispitiți de Satana,

că sufletul nu-l vinzi pe-un blid de linte,

ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Căci familia înseamnă strămoșii,

la sfântul altar pe frunte coroana.

Pentru-ai voștri urmași, copiii, frumoșii,

ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Ne trebuie suflete tari ca oțelul.

Peste valori ni s-abate aspră prigoana,

dar vrem să trăim liberi precum ne e felul.

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

.

Ridică-te Gheorghe la fel ca străbunii,

ridică-te Ioana la piept cu icoana,

mărturisind azi lumii în ce cred românii!

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioana!

***

Referendumul național – pentru definirea explicită a căsătoriei în Constituție – și cel județean – pentru întregirea denumirii județului nostru în Olt-Romanați – se desfășoară simultan, în zilele de sâmbătă și duminică 6 și 7 octombrie, în intervalul orar 700 – 2100.

Votarea se face pe buletine de vot distincte (câte unul pentru fiecare referendum), la secțiile de votare folosite anterior pentru celelalte scrutine electorale. Cetățeanul care, în ziua referendumului, se află într-o altă localitate decât cea menționată în cartea de identitate poate să își exercite dreptul de vot în respectiva localitate, la orice secție de votare, pe baza actului de identitate.

.

Votând cu DA votezi pentru definirea căsătoriei drept uniunea liber consimţită între un bărbat și o femeie” și pentru întregirea numelui județului în Olt-Romanați.

Votând cu NU votezi pentru menținerea în forma actuală a termenului soți în Constituția României la art. 48, alin. 1 privind căsătoria și pentru menținerea în forma actuală a numelui județului Olt.