Duminică, 26 noiembrie, Preasfințitul Episcop Sebastian a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Viișoara, com. Mărunței.

La final, în cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a tâlcuit Evanghelia a XXX-a după Rusalii, a Dregătorului bogat: „De ce mai este ignorant dregătorul bogat? Pentru felul în care cere „să moștenească viața de veci!” Așa se exprimă el în textul de astăzi de la Sfântul Luca. Cum întreabă tânărul în textul de la Sfântul Evanghelist Matei? „Ce bine să fac, ca să am viața de veci?” Vedeți? Acela cere „să aibă” viața de veci, iar cel de astăzi „să o moștenească”. I-a corectat, însă, Hristos, și pe unul și pe celălalt. Ce le-a răspuns El? De vrei „să intri” în viață − nu dacă vrei „s-o ai”, nici dacă vrei „s-o moștenești” −, păzește poruncile. Vedeți cum tânărul gândea ca un bogat? A pus problema exact în felul în care gândesc bogații. A venit la Hristos conștient de multele sale bogății, cerând „să moștenească” și „să aibă” viața de veci. Hristos însă a făcut distincție și a arătat că una este „să moștenești” ori „să ai”, și alta „să intri în viața de veci”. De ce? Pentru că una este calea poruncilor, și alta calea desăvârșirii, chiar dacă ambele duc în Împărăția lui Dumnezeu.

În viața de dincolo, vor fi unii care se vor mântui așa, „cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni” ale Domnului, și prea puțini „aleși”, care vor ajunge „moștenitori” și chiar „judecători” ai celorlalți: „au nu știți că sfinții vor judeca lumea?” (I Cor. 6, 2) Iar despre Sfinții Apostoli spune că vor ședea și ei „pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel” (Mt. 19, 28). Iată, așadar, două categorii de „cetățeni” ai Împărăției Cerurilor: una, a celor mântuiți, și alta a celor desăvârșiți, sau a sfinților.

Ei bine, văzând Hristos confuzia din mintea bogatului, i-a răspuns, afirmând mai întâi un Creștinism pe măsura priceperii lui și a celor mai mulți dintre noi. Ce a spus Domnul că trebuie să facă pentru ca să intre în viața de veci? „Să nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”. Un Creștinism, vasăzică, simplu, comod, confortabil și la îndemâna oricui, pentru că aduce de față numai poruncile prohibitive din Lege, și anume doar pe acelea ce se referă strict la relația cu semenii. De aceea i s-a și părut extrem de simplu bogatului, care a și replicat: „Toate acestea le-am păzit din tinerețile mele”. Atunci, aceasta îți mai lipsește, a adăugat Hristos: „Vinde toate câte ai și le împarte săracilor… și vino de urmează Mie”. Ce a făcut atunci bogatul? I-a întors spatele și a plecat…”.