Duminică, 18 septembrie, Preasfinţitul Părinte Episcop Sebastian a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Slatina, răspunsurile la strană fiind date de Corala “Sfinții Martiri Brâncoveni” a Episcopiei Slatinei și Romanaților.

În cuvântul de învăţătură, tâlcuind mesajul pericopei evanghelice din această duminică: “Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), Preasfinţita Sa a menţionat faptul că a se lepăda de sine înseamnă ,,a-şi lepăda egoismul ca să poată asculta de Dumnezeu mai mult decât de sine, să-l cinstească pe Dumnezeu mai mult decât se cinsteşte pe sine, şi să pună întotdeauna înaintea ochilor săi trupeşti şi sufleteşti, înaintea voinţei şi a dorinţei sale pe Dumnezeu, mai presus decât orice altă dorinţă şi orice alt gând care i-ar trece prin minte.” Iar a-şi lua crucea sa şi a-i urma lui Hristos nu înseamnă ca fiecare dintre noi să ne luăm o cruce materială sau văzută, pe care să o avem la gât, la mână, acasă, în maşină sau oriunde altundeva, nici crucea din Sfântul Altar sau cea de pe turla bisericii, ci înseamnă “o cruce nevăzută pe care nu o vedem, dar pe care o simţim, pentru că este crucea vieţii noastre; adică greutăţile vieţii,  soarta noastră pe pământ, care nu este croită şi împletită numai din bucurii, ci vedem la tot pasul că este presărată şi cu neîmpliniri şi cu suferinţă, cu lucruri neplăcute, cu nedreptăţi din partea oamenilor ş.a. Toate aceste lucruri la un loc sunt crucea pe care o avem de dus fiecare dintre noi. Deci, de voieşte cineva să urmeze lui Hristos, trebuie să-şi ia această cruce, adică viaţa lui aşa cum este, cu bune şi cu rele, şi să o pună în slujba lui Hristos. În lumea aceasta avem bucurii, dar avem şi eşecuri, avem şi insuccese, dar trebuie să o primim aşa cum este ea şi să ne luptăm să ne-o ducem cu bărbăţie creştină. Nu trebuie să ne lepădăm credinţa sau să ne-o pierdem, orice fel de greutăţi s-ar abate asupra noastră, ci să-i urmăm întotdeauna lui Hristos şi să-i dăm slava lui Dumnezeu pentru darurile pe care le avem. Să-şi ia cineva crucea şi să-i urmeze lui Hristos înseamnă să dovedească această înţelepciune de a-şi pune viaţa lui la picioarele lui Dumnezeu şi să ducă o viaţă bineplăcută Lui”,