Duminică, 14 august, Preasfinţitul Părinte Sebastian, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie la biserica “Sf. Mc. Dimitrie” a Parohiei Lisa Nouă, loc. Lisa, com. Schitu.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a tâlcuit Evanghelia înmulțirii pâinilor: „Mântuitorul dă pe faţă „adevăratul entuziasm” al mulțimii care-l însoțea: aceia Îl căutau nu pentru că au înţeles că aveau de-a face cu Mesia Dumnezeu, ci pentru că le-a dat să mănânce gratuit pâinea pe care îndeobşte trebuiau să şi-o câştige „în sudoarea feţei” (Fac. 3, 19). Contemporanii lui Hristos n-au putut să „vadă” până acolo unde ţintea de fapt Domnul ─ şi anume că au de-a face cu Mesia Hristos, Care a venit pentru mântuirea, schimbarea, pocăinţa şi înţelepţirea lor ─, ci au rămas „blocaţi” aici, la cele materiale, bucurându-se că au mâncat şi s-au săturat… Îşi vor fi zis, poate: Iată un „Om” care ne dă totul pe degeaba! Haideţi degrabă după El! Un astfel de „conducător” ne trebuie! Şi „a cunoscut Iisus că au să vină să-L ia cu sila ca să-L facă rege” (In. 6, 15). Aşa L-au privit cei mai mulţi dintre iudei pe Hristos: ca pe un conducător pământesc ce trebuia să-i scape de romanii cotropitori sau care, iată, este gata să le dea de mâncare gratuit. De aceea, în momentul în care Domnul le va vorbi despre „pâinea cea cerească”, în locul celei de astăzi, şi despre Împărăţia Cerurilor (In. 18, 36), în loc să întemeieze o „împărăţie pământească”, Îi vor întoarce spatele (In. 6, 27-66), uitând prea repede minunea de astăzi şi căutându-şi de-ale lor până în clipa în care, auzind că toată lumea este pornită împotriva Lui, strigând lui Pilat “răstigneşte-L, răstigneşte-L!”, vor veni şi ei şi se vor alătura acelor voci vinovate veşnic de moartea Sa. Iată, aşadar, de ce era Hristos trist, deşi mulţimile Îl căutau „entuziasmate”! Săvârşeşte o minune de care se bucură toată lumea, dar se retrage în pustie să se roage, rămâne singur, trist şi neînţeles…”