Manifestări religioase şi culturale în Eparhia Slatinei dedicate Sf. Martiri Brâncoveni

Astăzi, 16 august, când Biserica noastră îi cinsteşte pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, IPS Părinte Mitropolit dr. Irineu Popa, împreună cu PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi PS Sebastian, Episcopul Slatinei au săvârşit slujba Sfintei Liturghii la Mânăstirea Brâncoveni, judeţul Olt, cu prilejul hramului acestui aşezămant monahal. Slujba de pomenire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, săvârşită după Sfânta Liturghie, a fost urmată şi de o slujbă de parastas pentru părinţii sfântului, înhumaţi în biserica mare a Mănăstirii Brâncoveni.

Manifestările au continuat în Slatina, după-amiază, când a fost dezvelită o plachetă prin care a fost marcat momentul schimbării denumirii străzii Aleea Oltului în Bulevardul Constantin Brâncoveanu. Înainte de dezvelirea plăcii cu numele străzii, de la podul de peste râul Olt din Slatina, s-a pornit într-o procesiune religioasă condusă de PS Sebastian, Episcopul Slatinei. Participanţii la procesiune au purtat o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu. Prima oprire a procesiunii a fost la statuia Ecaterinei Teodoroiu, acolo unde a fost dezvelită şi placa cu numele bulevardului Constantin Brâncoveanu şi unde a fost oficiată o slujbă de sfinţire a acestei artere de circulaţie.

Manifestările s-au încheiat la Casa de Cultură a Sindicatelor unde au avut loc comunicări despre viaţa şi faptele Voievodului Brâncoveanu şi un concert de muzică religioasă în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Concertul a fost susţinut de corala ‘Voces Domini’, corul de maici al Mănăstirii Brâncoveni şi grupul psaltic ‘Sfântul Constantin Brâncoveanu’ al Episcopiei Slatinei.

*
Mănăstirea Brâncoveni este situată la 20 de kilometri sud-vest de Slatina, în comuna Brâncoveni, localitate atestată documentar prima dată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. În secolul al XVI -lea, boierii din familia Brâncoveni construiesc în comuna ce le poartă numele ansamblul arhitectural Brâncoveni. În 1570, jupâniţa Celea, bunica lui Matei Basarab, construieşte aici o bisericuţă din lemn, la care slujeau călugării. Din 1634, Matei Basarab începe lucrări de amploare pentru refacerea şi transformarea ansamblului arhitectural prevăzut cu un ingenios sistem de fortificaţii, în scopul asigurării unui bastion de apărare, în cazul unor operaţiuni militare. Din vremea lui Matei Basarab se păstrează turnul-clopotniţă, pivniţele boltite, precum şi zidul de apărare prevăzut cu creneluri.

Actuala biserică din cadrul complexului de la Mănăstirea Brâncoveni are hramul Sfântul Nicolae şi a fost ridicată în locul celei vechi construite de Constantin Brâncoveanu în 1699, care a ars parţial în timpul războiului turco-austriac din 1716-1718 şi a fost grav avariată de cutremurul din 1838. În 1700, Constantin Brâncoveanu va ctitori şi o biserică bolniţă.

Biserica mare, reconstruită în stil brâncovenesc, are o formă de cruce , compartimentată în altar, naos şi pronaos. Pridvorul este deschis, susţinut de opt coloane din piatră, dispuse în centru. Catapeteasma este cea originală, din lemn, cu o sculptură bogat ornamentată, aurită, pe naos are o turlă, iar uşile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compoziţie compartimentată şi cu un modelaj bogat.

În pronaos sunt înmormântaţi Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu, mama şi bunica lui, iar în pridvor este înmormântată jupâniţa Celea. Pictura bisericii mari datează din 1837, autorii fiind necunoscuţi. Secularizarea averilor mănăstireşti din timpul lui Cuza a transformat Mănăstirea Brâncoveni într -un modest aşezământ, al cărui curator a fost Popa Şapcă, apoi au urmat anii de ruină. Viaţa monahală a fost susţin ută de călugări, dar aceştia au părăsit-o după moartea preotului Radu §apcă. Mănăstirea a fost refăcută parţial de episcopul Vartolomeu Stănescu. Între 1940- 1959, a fost mănăstire de maici, dar în urma unui decret semnat de fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, lăcaşul monahal a fost desfiinţat fiind înfiinţat aici un azil de bătrâni. Ulterior, fosta mănăstire a rămas pustie timp de 20 de ani. Abia după 1980 au fost aduse aici câteva maici de la Mănăstirea Clocociov din Slatina şi tot atunci au început primele reparaţii.

Prea Sfinţitul Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, a făcut demersuri ca Mănăstirea Brâncoveni să -şi recapete strălucirea de odinioară, angajând lucrări capitale de renovare. Cele două biserici au fost subzidite, consolidate şi reacoperite cu tablă zincată. S-au deschis drumuri de acces, s-a recuperat o parte din terenul agricol ce aparţinuse mănăstirii, lacurile au fost drenate, iar dealurile acoperite cu livezi. În beciul cel mare de sub stăreţie, s -a amenajat un lapidariu model, unde au fost adăpostite temporar şi sculpturi de la biserici din Bucureşti.

În muzeul mănăstirii, se păstrează coloanele mănăstirii Văcăreşti, icoane din secolul al XVIII -lea, pietrele funerare ale lui Ghica Vodă, Barbu Văcărescu şi ale postelnicului Dumitrescu. În prezent, mănăstirea se confruntă cu o nouă ameninţare, respectiv deteriorarea din cauza unor infiltraţii de apă. Anul acesta a fost întocmit un studiu de fezabilitate pentru construirea unui cheson adânc de opt metri care să colecteze apele din perimetrul lăcaşului de cult. Valoarea acestei lucrări se ridică la 600.000 de lei şi va primi finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor. Acelaşi minister a finanţat şi consolidarea şi restaurarea bisericii bolniţă cu hramul Sfinţii Voievozi care acum se află în conservare. Biserica ‘Sfinţii Voievozi’ este cea mai veche din judeţ. În prezent, se lucrează la proiectul de restaurare a picturii şi autorităţile din domeniu speră ca anul viitor să înceapă şi restaurarea celei din biserica bolniţă.

Sursa: Mitropolia Olteniei, 16.08.2008