La inițiativa Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Caracal, continuăm pelerinajele, de data aceasta organizatorii propunându-ne îmbinarea unor elemente de religie, tradiție, istorie și cultură, cu farmecul „Târgurilor de Crăciun”, care ne aduc pe chip zâmbete și dorința de a da timpul înapoi către copilărie…

Începem periplul nostru cu cea mai veche biserică din Brașov, biserica Sfântul Nicolae, situată pe un deal în cartierul Șcheii Brașovului, construită pe locul unde se afla o cruce cu șindrilă din anul 1292. Biserica este înconjurată de brazi și poteci, care te îmbie la o plimbare de jur împrejur, să descoperi lucruri noi despre istoria locului și istoria noastră…

La trei pași mai jos, în curtea bisericii găsim Prima Școală Românească, care ne așteaptă să o vizităm și să ne introducă în tainele primelor scrieri apărute în limba română. Această școală a apărut pe lângă biserică, fiind atestată documentar  pentru prima dată în anul 1497. Aici elevii învățau în limba română într-o vreme în care educația era dominată de limba slavonă. În interiorul clădirii ne atrage atenția Sala de clasă Anton Pann dedicată marelui cărturar, autorul Povestei vorbei, care a predat o vreme la această școală și a donat o serie de scrieri, dorind să fie numit printre ctitorii școlii. A fost creată o sală de clasă, în care sunt expuse băncile și mobilierul din vremea lui.

În sala Colecția de Biblii românești, găsim Biblia de la București donată de Șerban Cantacuzino, Biblia de la Buzău, datată din anul 1854, Biblia lui Șaguna, prima biblie ilustrată, tipărită în două volume 1956-1958, și Biblia lui Ion Eliade Rădulescu, tipărită în  anul 1854 la Paris.

Încheind această filă de istorie, pornim pe jos către centrul Brașovului, de unde, pe măsură ce ne apropiem, auzim răsunet de zurgălăi și colinde și simțim în aer miros de turtă dulce, vată pe băț, vin fiert și kurtos colac.

Ajunși în Piața Sfatului, vedem bradul de Crăciun, despre care am aflat că are 29 de metri. Bogat împodobit cu tot felul de ornamente și instalații luminoase, este principala atracție atât pentru turiști și pelerini, cât și pentru localnici, care, fiind weekend, au ieșit la o plimbare la poalele Tâmpei. Atmosfera este de poveste, peste tot căsuțe de lemn în care mici întreprinzători vând turtă dulce de diverse forme și colorit bogat, ornamente de Crăciun, dulciuri de casă, suveniruri.

Copiii fericiți aleargă pe căluții din carusel, sub supravegherea atentă a părinților sau bunicilor, care, la rândul lor, sunt părtași la fericirea celor mici și reușesc cumva, de pe margine,  să se transpună în distracția copilăriei lor…

De jur împrejur străzile sunt împodobite cu beculețe colorate, iar cafenelele și restaurantele te îmbie cu băuturi și preparate tradiționale sau mai sofisticate, după gusturile fiecăruia. Deși e seară și destul de frig, orașul este animat și grupuri de turiști vin spre piață, se plimbă pe străzi, intră în magazine sau în diverse obiective turistice sau locuri de pelerinaj.

Tâmpa veghează luminos forfota orașului și ori de câte ori ridicăm ochii spre munte, ne amintim că ne aflăm în inima țării, la… Brașov.

Ne retragem și noi spre locul de întâlnire și, într-un final, reușim să plecăm mai departe spre următorul obiectiv, Mănăstirea Caraiman, unde s-a încheiat prima zi de călătorie.

În dimineața de duminică ne trezește clopotul care anunță începerea slujbei. Participăm la slujbă și avem ocazia să observăm zona în care se află mănăstirea, pe Valea Prahovei, în orașul Bușteni, la poalele Munților Bucegi, la o altitudine de 900 de metri,  într-un loc plin de liniște, care te îndeamnă la meditație, reculegere și gânduri bune pentru cei care ne sunt alături sau pentru cei care, plecați dintre noi, ne-au rămas în inimă.

Pentru cei care nu au reușit să ajungă acolo, accesul la mănăstire nu este simplu, necesită efort dacă se merge pe jos din stațiunea Bușteni, dar locul în care este amplasată și atmosfera răsplătesc eforturile pelerinilor, iar în situația în care se dorește cazarea la mănăstire, aceasta este o gazdă primitoare. Crucea de pe Caraiman străjuiește mănăstirea, iar bradul din curte amintește de geneza mănăstirii, pe un loc binecuvântat în care uiți de grijile cotidiene.

Următorul popas a fost la Mănăstirea Stelea în Târgoviște, unde, la intrare, ne întâmpină busturile lui Matei Basarab și Vasile Lupu.

În pisania bisericii se precizează că biserica a fost ridicată de Vasile Lupu pe locul unei biserici mai vechi, al cărei ctitor a fost Stelea negustorul. Mănăstirea Stelea este singura din Țara Românească construită după model moldovenesc ca semn al împăcării cu Voievodul Matei Basarab, dar și ca o replică a cunoscutei ctitorii din Iaşi, Biserica Trei Ierarhi.

La întoarcere spre casă oprim la Târgul de Crăciun din Pitești, unde găsim aceeași atmosferă care anunță sosirea sărbătorilor de iarnă. Mulțumim pentru pelerinajul oferit și ne facem planuri de grup  pentru o nouă călătorie!

Ramona PĂSĂRICĂ