SFINȚII NEAMULUI NOSTRU

DUMINICA A II-A DUPĂ RUSALII

(a Sfinților Români)

CUVÂNTUL IERARHULUI

Spuneam duminica trecută că sfinții constituie cea mai bună dovadă a sfințeniei Bisericii. Iată care sunt și condițiile canonizării lor:

• Ortodoxia credinței, mărturisită și recunoscută ca atare, potrivit cuvântului Domnului – „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, voi mărturisi și Eu pentru El înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Mt. 10, 32);
• Iubirea jertfelnică față de Domnul – „Oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarini pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și viață veșnică va moșteni” (Mt. 19, 29);
• Sfințenia vieții, răsplătită de Hristos cu asupra de măsură: „Adevărat zic vouă că voi, cei ce Mi-ați urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va ședea pe tronul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel” (Mt. 19, 28).

Acestea sunt condiții obligatorii pentru înscrierea unei persoane în calendar. Ca semne ale vredniciei sfinților, însă, fără a fi și general-obligatorii, merită reținute:

• neputrezirea trupurilor;
• răspândirea de bună mireasmă;
• confirmarea sfințeniei prin revelații supranaturale;
• darul facerii de minuni.

Astăzi, însă, trebuie subliniat faptul că Biserica noastră nu este doar una, sfântă și apostolească, ci este și universală (în grecește katholiki, tradus la noi cu slavonescul „sobornicească”), ceea ce înseamnă că și neamul nostru este parte a sfințeniei ei. Astfel, avem sfinți dintre strămoșii noștri încă din secolele IV-V: Sf. Mc. Dasie (20 noiembrie), Sf. Mc. Emilian din Durostor (18 iulie), Sf. Niceta de Remesiana (24 iunie), Sf. Mc. Nichita Romanul sau Gotul (15 septembrie), Sfinții Ierarhi Bretanion (25 ianuarie) și Teotim (20 aprilie) ai Tomisului, Sfinții Mucenici de la Niculițel – Zotic, Atal, Camasie și Filip (4 iunie).

În februarie 1950, Sfântul nostru Sinod a procedat la canonizarea a șapte noi sfinți români: Ierarhii Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie), Calinic de la Cernica (11 aprilie), Ilie Iorest și Sava Brancovici, Mitropoliții Ardealului (24 aprilie), Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie de la Cioara și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie).

În iunie 1992, au mai fost canonizați și s-a generalizat cultul a încă 19 sfinți care au slujit cu vrednicie neamul nostru: Sf. Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie), Sf. Ierarh Antim Ivireanul (27 septembrie), Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie), Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul – Vâlcea (23 noiembrie), Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie), Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (29 februarie), Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie), Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț (30 iunie), Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (1 iulie), Sf. Voievod Ștefan cel Mare (2 iulie), Sf. Cuvios Ioan Iacob Hozevitul (5 august), Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august) și Sfinții Martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache (16 august).

În anul 2025, când am sărbătorit centenarul Patriarhiei Române, calendarul nostru ortodox s-a îmbogățit cu încă 16 sfinți români: Sf. Cuvios Sofian de la Antim (16 septembrie), Sf. Preot Ilarion Felea (18 septembrie), Sf. Preot Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sf. Preot Constantin Sârbu (23 octombrie), Sf. Cuvios Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sf. Cuvios Arsenie de la Prislop (28 noiembrie), Sf. Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sf. Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sf. Cuvios Gherasim de la Tismana (26 decembrie), Sf. Preot Liviu-Galaction de la Cluj (8 martie), Sf. Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai), Sf. Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie), Sf. Preot Ilie Lăcătușu (22 iulie), Sf. Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august) și Sf. Preot Alexandru din Basarabia (8 august).

Anul acesta, au fost canonizate 16 femei din neamul nostru: Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie); Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie); Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1 decembrie); Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie); Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie); Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (12 aprilie); Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai); Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai); Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai); Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie); Sfânta Olimpiada din Fărcașa (4 iulie); Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv (6 iulie); Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august); Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august); Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec (17 august); Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec (17 august).

Aceștia toți s-au adăugat celor pe care Biserica noastră i-a tot canonizat an de an, în ultima vreme, iar pe viitor, pe măsură ce Sfântul Sinod va prelucra documentele necesare, vor mai fi canonizați și alți sfinți din neamul nostru, pe care îi putem identifica ușor, pentru că sunt și vor fi înscriși în calendar cu litere de culoare albastră.

Iată, un număr impresionant de sfinți și sfinte, care arată că învățătura Domnului Hristos a rodit deplin și pe pământul nostru românesc și că, asemenea celorlalte neamuri evanghelizate, vocația sfințeniei ne-a adumbrit și pe noi, românii! Fie ca mulțimea aceasta de sfinți, odrăsliți din rândul strămoșilor noștri, să sporească evlavia și credința noastră, a tuturor celor de neam românesc, spre slava și lauda Domnului Dumnezeu și spre folosul sufletelor noastre. Amin!

†SEBASTIAN,

Episcopul Slatinei și Romanaților