În Duminica a VI-a după Rusalii, un sobor de ierarhi format din Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Lucian Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Visarion Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Sebastian Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Siluan Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfinţitul Gurie Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi Preasfinţitul Paisie Lugojanul Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, au resfinţit biserica monumentală cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Ghelari.

La slujba de resfinţire, au participat oficialităţi judeţene şi locale şi peste o mie de credincioşi, veniţi să fie martori la acest eveniment istoric. La final, tineri îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei, au prezentat, în faţa „catedralei pădurenilor”, un moment artistic alcătuit din cântece şi dansuri populare.

*

Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost târnosită la 4 noiembrie 1973, prin vrednicul de pomenire Preasfinţitul Episcop Visarion Aştileanu. Ctitorul şi ostenitorul acestui lăcaş de închinare a fost părintele Nerva Florea. Ridicată prin jertfa pădurenilor, biserica din Ghelari poate fi considerată unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult din mediul rural de la noi: 47 de metri lungime, 21 de metri lăţime, 47 de metri înălţime. Biserica a trecut printr-un adevărat martiriu în ultimele decenii, când surpările, din adâncul dealului, ciuruit cu abataje şi galerii de mină, au zdruncinat edificiul din temelii. La finalul lucrărilor de restaurare, masa sfântului altar a ajuns să fie cu 25 de centimetri mai mică faţă de cum fusese rânduită.

Sursa & Foto: Episcopia Caransbesului