Joi, 29 iulie, pe platoul din faţa Prefecturii Olt a avut loc ceremonia dedicată Zilei Imnului Naţional. Manifestarea a început la ora 9⁰⁰ cu o slujbă religioasă, oficiată de către un sobor de preoţi şi diaconi. Apoi, au urmat alocuţiunile reprezentanţilor autorităţilor locale prezente şi tradiţionala defilare a gărzii de onoare pe fundalul muzical executat de fanfara “Lira”.

Imnul naţional – repere istorice

Din 1998, la iniţiativa Senatului, 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!”, cântec interzis în perioada comunistă, devine Imnul Naţional al României, iar Constituţia din 1991 îl consacră definitiv ca simbol naţional, alături de Drapelul tricolor, Stema ţării şi Sigiliul statului. Simbolistica înălţătoarei creaţii a lui Anton Pann (muzică) şi Andrei Mureşanu (versuri) şi rolul jucat de ea în momentele cheie ale istoriei româneşti – Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din Decembrie 1989 – au făcut ca regimului democratic instalat în 1989 să o proclame fără ezitare drept Imul naţional al României. Imnul naţional are patru strofe, selectate din cele 11 ale poeziei „Un răsunet”, creată de poetul Andrei Mureşan. Anton Pann a pus pe note poemul „Un răsunet” în doar câteva zile, în vremea Revoluţiei de la 1948, şi l-a cântat pentru prima dată în 29 iulie 1948, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.